Aurul, un metal prețios cu o valoare simbolică și economică uriașă, este mai comun decât s-ar crede dacă analizăm compoziția internă a Pământului. Totuși, cea mai mare parte a acestuia rămâne captivă adânc în manta. O echipă internațională de cercetători, inclusiv un profesor de la Universitatea din Michigan, a dezvăluit un mecanism care explică modul în care aurul reușește să ajungă din manta la suprafață. Studiul lor oferă perspective valoroase asupra formării zăcămintelor de aur și poate avea implicații semnificative pentru viitoarele explorări.

Complexul aur-trisulf: cheia mobilității aurului

Deși aurul este inert în manta și are tendința de a rămâne acolo, cercetătorii au descoperit că prezența unui fluid bogat în sulf schimbă complet dinamica. În condițiile specifice de presiune și temperatură, aurul formează legături moleculare puternice cu trei ioni de sulf, creând ceea ce este cunoscut drept complexul aur-trisulf. Acest complex este extrem de mobil în magmă, permițând aurului să fie transportat către zonele superioare ale Pământului.

Studiul s-a bazat pe experimente de laborator care au recreat condițiile din manta, incluzând presiuni și temperaturi extreme. Rezultatele au fost apoi integrate într-un model termodinamic, care a fost aplicat la condiții reale, oferind o înțelegere detaliată a procesului. În mod specific, complexul aur-trisulf se formează la adâncimi cuprinse între 50 și 80 de kilometri, sub vulcanii activi. Magma rezultată, bogată în aur, urcă spre suprafață prin procese geologice naturale, scrie Playtech.ro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Rolul zonelor de subducție în formarea zăcămintelor de aur

Un loc esențial pentru această dinamică sunt zonele de subducție, unde o placă tectonică se scufundă sub alta. Pe măsură ce placa subductantă se topește în manta, ea eliberează fluide bogate în sulf, esențiale pentru formarea magmei aurifere. Această magmă, odată ajunsă la suprafață, suferă procese de degazare și circulație hidrotermală, concentrând aurul în vene și clustere care pot fi exploatate.

Adam Simon, coautor al studiului și profesor de științe ale Pământului la Universitatea din Michigan, explică: „Pe toate continentele din jurul Oceanului Pacific, de la Noua Zeelandă până în Chile, avem numeroși vulcani activi, toți localizați în zone de subducție. Aceleași procese care cauzează erupțiile vulcanice stau și la baza formării zăcămintelor de aur.”

Aceste descoperiri nu doar că explică de ce anumite zone de subducție produc zăcăminte aurifere bogate, ci și îmbunătățesc semnificativ înțelegerea generală a proceselor care conduc la formarea acestora. Studiul, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, reprezintă un pas major în domeniu, oferind un cadru robust pentru cercetări viitoare și explorări mai eficiente.

Concluzie: un pas înainte în explorarea resurselor naturale

Mecanismul descoperit oferă o privire detaliată asupra modului în care aurul, captiv în manta, reușește să fie adus la suprafață și concentrat în zăcăminte.

Aceste cunoștințe nu doar că ajută la înțelegerea geologică, ci pot ghida și viitoarele explorări în identificarea unor zăcăminte aurifere noi.

#AUR #cercetari #Pamant #zăcăminte

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.