Un deținut și iubita sa au fost condamnați pentru escrocherie, anunță Procuratura Generală (PG). Potrivit sentinței Judecătoriei Edineț, sediul Central, inculpatului i-a fost stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, iar femeii, amendă în mărime de 55 000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de gestionare a bunurilor și mijloacelor bănești pe un termen de 2 ani.

„Investigațiile au relevat că inculpatul, în timp ce își ispășea pedeapsa într-un penitenciar pentru infracțiuni similare, a elaborat un plan complex de sustragere a mijloacelor financiare de la terțe persoane, prin abuz de încredere și inducere în eroare. Acesta a utilizat rețele de socializare pentru a pretinde urgențe financiare în numele unor persoane cunoscute victimelor.

Planul său a fost pus în aplicare cu ajutorul concubinei sale, care a facilitat transferurile bancare și retragerea fondurilor obținute fraudulos. Sumele sustrase au fost utilizate atât pentru necesități personale ale femeii, cât și pentru sprijinirea deținutului în penitenciar.

Mai exact, la data de 15 decembrie 2023, inculpatul a spart contul rețelei de socializare „Facebook,” al unei femei şi a expediat un mesaj scris către o victimă, solicitând un împrumut în sumă de peste 13 000 lei, bani care au fost transferaţi de către soţul victimei pe un card bancar al făptuitorului.

Același inculpat, după ce a creat un cont pe platforma de comunicare „WhatsApp”, la data de 01 februarie 2024, a scris un mesaj din numele altei persoane unui bărbat, cu solicitarea de a-i împrumuta 300 euro, bani recepționați pe un alt card bancar”, se arată în comunicatul emis de PG.

Acuzatorii de stat spun că inclupații nu și-au recunoscut vina în comiterea infracțiunilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#detinut #escrocherie #pedeapsa #Procuratura Generala

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.