Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a cerut din nou Chinei – la cinci ani de la începutul pandemiei COVID-19, să împărtăşească datele şi informaţiile de care dispune, în vederea înţelegerii modului în care a început pandemia, scrie Digi24.ro.

„Continuăm să cerem Chinei să împărtăşească datele şi accesul, pentru ca să putem înţelege originile COVID-19. Este un imperativ moral şi ştiinţific. Fără transparenţă, împărtăşire şi cooperare între ţări, lumea nu se poate pregăti în mod adecvat împotriva unor viitoare pandemii sau să le prevină”, se subliniază într-un comunicat OMS transmis pe X.

Five years ago on 31 December 2019, WHO’s Country Office in #China picked up a media statement by the Wuhan Municipal Health Commission from their website on cases of ‘viral pneumonia’ in Wuhan, China.

In the weeks, months, and years that unfolded after that, #COVID19 came to… pic.twitter.com/th25ou6vJn

— World Health Organization (WHO) (@WHO) December 30, 2024

Agenţia de sănătate a ONU aminteşte cum, la 31 decembrie 2019, Biroul său în China a luat la cunoştinţă dintr-un comunicat al autorităţilor sanitare din Wuhan despre cazuri de ”pneumonie virală” în oraş. „În săptămânile, lunile şi anii care au urmat, COVID-19 ne-a bulversat vieţile şi lumea”, subliniază agenţia.

La începutul lui decembrie 2024, directorul general al OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus se întreba dacă lumea este mai bine pregătită de o eventuală viitoare pandemie. „Răspunsul este da şi nu”, declara el într-o conferinţă de presă.

„Dacă viitoarea pandemie ar apărea azi, lumea s-ar confrunta în continuare cu aceleai slăbiciuni şi vulnerabilităţi care au permis Covid-19 să se implaneze şi răspândească în urmă cu cinci ani”, avertiza acesta.

„Însă lumea a tras şi multe concluzii dureroase ale pandemiei şi a luat măsuri importante pentru a-şi consolida apărarea împotriva epidemiilor şi pandemiilor viitoare”, adăuga el.

În decembrie 2021, au început negocieri naţionale în vederea ajungerii la un acord privind prevenţia, pregătirea şi intervenţia în cazul unei noi pandemii. Cele 194 de state membre ale OMS care negociază acest tratat s-au pus de acord asupra esenţialului a ceea ce ar urma să conţină, dar sunt blocate în continuare de aspecte practice importante. Data limită a negocierilor este, pentru moment, stabilită în mai 2025.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că la începutul lunii decembrie 2024, o comisie a Congresului SUA privind pandemia de COVID-19 şi-a publicat raportul, în care consideră că „scurgerea” virusului dintr-un laborator din Wuhan, în China, este ipoteza „cea mai plauzibilă” pentru a explica originea acestuia.

Congresul SUA afirmă că coronavirusul provine din laborator și dă vina pe China

#china #COVID-19 #OMS

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.