Un studiu recent publicat în revista Nature Communications a adus dovezi surprinzătoare despre trecutul planetei Marte, sugerând că aceasta ar fi putut susține viața pentru o perioadă mai lungă decât se estimase anterior. Cercetarea, condusă de Sarah Steele, doctorandă la Universitatea Harvard, arată că Marte a avut un câmp magnetic global activ până acum aproximativ 3,9 miliarde de ani, cu 200 de milioane de ani mai mult decât se credea anterior.

Rolul crucial al câmpului magnetic

Pe Pământ, câmpul magnetic acționează ca un scut împotriva particulelor încărcate provenite din vântul solar și razele cosmice. Acest scut joacă un rol vital în menținerea condițiilor necesare pentru susținerea vieții. În mod similar, câmpul magnetic al planetei Marte ar fi protejat atmosfera sa densă și ar fi permis existența apei lichide la suprafață, elemente esențiale pentru formarea și menținerea vieții.

Noile descoperiri sugerează că Marte ar fi avut condiții locuibile timp de câteva sute de milioane de ani mai mult decât se credea anterior. Această teorie schimbă perspectiva asupra istoriei planetei roșii și ridică întrebări noi despre posibilitatea existenței vieții antice pe Marte.

Descoperiri bazate pe simulări computerizate

Cercetătorii au utilizat simulări computerizate și principii de paleomagnetism pentru a reanaliza datele provenite din bazinele de impact ale planetei Marte. Aceste bazine prezintă semnale magnetice slabe, ceea ce fusese interpretat anterior ca dovadă a dispariției timpurii a câmpului magnetic al planetei.

Totuși, echipa lui Steele a descoperit că aceste semnale slabe ar putea fi rezultatul inversărilor de polaritate magnetică, un fenomen în care polii nord și sud își schimbă pozițiile. În timpul acestor inversări, mineralele feromagnetice își pierd temporar alinierea magnetică, creând impresia unui câmp magnetic slab sau inexistent.

„Am demonstrat că nu există un motiv solid pentru a presupune că dinamoul magnetic al planetei Marte s-a oprit atât de devreme,” a declarat Steele, conform Earth.com. Această reinterpretare deschide noi posibilități privind istoria geologică și climatică a planetei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pierderea câmpului magnetic și transformarea planetei

Dispariția câmpului magnetic al planetei Marte a reprezentat un moment critic în evoluția sa. Fără acest scut protector, Marte a devenit vulnerabilă la vântul solar, care a început să îndepărteze atmosfera și să reducă presiunea atmosferică. Acest proces a condus treptat la pierderea apei lichide și la transformarea planetei într-un deșert rece și arid.

Cu toate acestea, noile cercetări sugerează că Marte ar fi fost capabilă să susțină forme de viață microbiană pentru o perioadă semnificativ mai lungă decât s-a crezut până acum. Acest lucru ridică întrebări interesante despre posibilele urme de viață rămase pe planetă, care ar putea fi descoperite în misiunile viitoare.

Implicații pentru cercetările viitoare

Rezultatele acestui studiu au implicații importante pentru înțelegerea evoluției planetelor din sistemul nostru solar. Câmpurile magnetice oferă indicii valoroase despre structura internă a planetelor și despre procesele care le-au modelat istoria.

Sarah Steele subliniază că cercetările asupra câmpurilor magnetice planetare reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de a înțelege trecutul planetelor și de a investiga posibilitatea existenței vieții. „Aceste câmpuri sunt singurele sonde pe care le avem pentru a explora adâncurile planetelor și istoriile lor timpurii,” afirmă Steele.

În concluzie, Marte rămâne un subiect fascinant pentru cercetători, iar noile descoperiri ne aduc mai aproape de a înțelege dacă această planetă a fost vreodată casa unor forme de viață. Pe măsură ce tehnologiile avansează, viitoarele misiuni ar putea oferi răspunsuri și mai detaliate despre trecutul misterios al planetei roșii.

#câmp magnetic #cercetatori #cosmos #Marte #planeta

Circa 2,3 milioane dintre noile cazuri de cancer diagnosticate la nivel mondial, adică aproximativ unul din opt, sunt cauzate de infecții, adesea evitabile, conform unei noi estimări a Agenției Internaționale pentru Cercetări asupra Cancerului (IARC) a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), făcută publică marți și citată de AFP, transmite Agerpres.

Acest studiu, publicat în revista The Lancet Oncology, oferă cea mai recentă imagine de ansamblu asupra cancerului, luând în considerare în special progresele înregistrate în înțelegerea cauzelor acestei boli și datele extinse și actualizate privind incidența la nivel mondial.

Oamenii de știință au estimat astfel proporția cazurilor noi de cancer din 2024 care pot fi atribuite celor 12 agenți infecțioși, printre care se numără virusuri, bacterii și paraziți.

Infecția cu bacteria Helicobacter pylori, responsabilă de aproximativ 760.000 de cazuri de cancer, are cea mai mare pondere, urmată îndeaproape de virusul papiloma uman (HPV), aflat la originea a circa 750.000 de cazuri.

Virusul hepatitei B a provocat aproximativ 360.000 de cazuri, cel al virusului Epstein-Barr aproximativ 260.000 de cazuri, iar virusul hepatitei C aproximativ 160.000 de cazuri.

Împreună, acești cinci agenți infecțioși sunt responsabili de aproape toate cazurile de cancer de origine infecțioasă, notează agenția specializată a OMS.

Locul al patrulea, ocupat de virusul Epstein-Barr, reflectă descoperirile tot mai numeroase privind rolul acestui virus răspândit, membru al familiei herpesvirusurilor, în apariția mai multor tipuri de cancer – carcinom nazofaringian, limfoame, anumite tipuri de cancer de stomac și altele.

„Peisajul cancerelor asociate infecțiilor continuă să evolueze pe măsură ce cunoștințele științifice avansează”, a remarcat doctor Gary Clifford, coautor principal al studiului, citat într-un comunicat al IARC.

Studiul evidențiază, de asemenea, importante inegalități geografice. Astfel, Asia de Est concentrează 42% dintre cazurile de cancer de origine infecțioasă la nivel mondial, cauzate în principal de bacteria Helicobacter pylori și de virusul hepatitei B.

Africa subsahariană (28,5%) este, de asemenea, foarte afectată, din cauza HPV și a virusului responsabil de sarcomul Kaposi.

La nivel global, peste trei sferturi dintre cazurile de cancer asociate cu o infecție au apărut în 2024 în țările cu venituri mici sau medii, unde accesul la măsuri de prevenire și la tratament continuă să fie inegal.

Cu toate acestea, mai multe strategii „dovedite științific” ar putea permite evitarea majorității cazurilor de cancer de origine infecțioasă – vaccinările (împotriva HPV și a virusului hepatitei B), screeningul și tratamentele (Helicobacter pylori, hepatite virale sau chiar HIV), precum și accesul la prezervative, au subliniat autorii studiului.

Însă, aceste măsuri de prevenire se confruntă, în numeroase regiuni ale lumii, cu obstacole persistente – financiare, politice sau legate de sistemele de sănătate.

IARC a subliniat, de asemenea, necesitatea dezvoltării unor noi instrumente, în special vaccinuri împotriva virusului Epstein-Barr și a altor infecții cancerigene pentru care în prezent nu există nicio măsură eficientă de prevenire.