Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    -0.1737%
  • USD
    18.0365
    -0.2861%
  • RUB
    0.2239
    -0.3126%
  • RON
    3.7602
    -0.0585%
  • UAH
    0.3960
    -0.1768%

Toate știrile

30 octombrie 2026

Ați știut? Lungimea degetelor poate prezice riscul de calviție la bărbați, conform oamenilor de știință

04 Ian. 2025, 09:04
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
04 Ian. 2025, 09:04 // Actualitate //  Realitatea.md

Dr. Joe Whittington, medic de urgență și popular pe rețelele sociale sub numele de @drjoe_md, a adus recent în discuție o metodă neobișnuită, dar simplă, care ar putea prezice riscul de calviție (absența sau pierderea părului) la bărbați. Conform unui studiu realizat de cercetători chinezi, raportul dintre lungimea degetului inelar și a celui arătător, cunoscut sub denumirea de raport 2D:4D, poate indica probabilitatea ca un bărbat să-și piardă părul de-a lungul vieții.

Acest raport este un indicator al expunerii la testosteron înainte de naștere, ceea ce influențează sensibilitatea la hormonul DHT (dihidrotestosteron), asociat direct cu pierderea părului. Descoperirile ar putea ajuta bărbații să ia măsuri preventive mai devreme, pentru a încetini procesul de calviție.

Ce înseamnă raportul 2D:4D?

Raportul 2D:4D se referă la proporția dintre lungimea degetului arătător (al doilea deget) și a celui inelar (al patrulea deget). Conform Dr. Whittington, dacă degetul inelar este semnificativ mai lung decât arătătorul, aceasta indică o expunere crescută la testosteron înainte de naștere. Studiul menționat a inclus bărbați cu vârste între 19 și 65 de ani, majoritatea având antecedente familiale de calviție.

În cadrul cercetării, participanții cu calviție androgenetică au prezentat un raport 2D:4D „semnificativ mai mic” la mâna dreaptă, comparativ cu bărbații fără această problemă. În schimb, nu s-a constatat nicio diferență semnificativă la mâna stângă. Expunerea crescută la testosteron prenatală ar putea crește sensibilitatea foliculilor de păr la DHT, ceea ce duce la atrofierea acestora pe măsură ce bărbatul îmbătrânește.

„Tot acest testosteron la care ai fost expus înainte de naștere te face mai sensibil la DHT pe măsură ce îmbătrânești”, explică Dr. Whittington.

Această sensibilitate poate crește riscul de calviție de până la șase ori, în special în cazul bărbaților cu raporturi 2D:4D foarte scăzute.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De ce această metodă ar putea fi utilă?

Unul dintre cele mai interesante aspecte ale acestui studiu este că metoda de determinare a riscului de calviție nu se bazează pe mituri vechi, cum ar fi istoricul genetic al părului din partea bunicului matern.

„Răspunsul la întrebarea dacă vei cheli mai târziu în viață poate literalmente să fie în palma ta… sau, mai exact, în degetele tale”, afirmă Whittington.

Această descoperire ar putea avea implicații semnificative pentru bărbații care doresc să ia măsuri preventive. Cercetătorii sugerează că, prin analizarea raportului de lungime a degetelor, indivizii ar putea determina din timp riscul de calviție și ar putea începe tratamente specifice pentru a încetini pierderea părului.

În plus, menținerea unui mediu hormonal sănătos joacă un rol crucial în prevenirea problemelor legate de pierderea părului. Dr. Whittington subliniază importanța unei diete echilibrate, evitarea chimicalelor care perturbă sistemul endocrin, cum ar fi BPA și ftalații, gestionarea stresului și exercițiile fizice regulate pentru menținerea echilibrului hormonal.

Legătura dintre raportul 2D:4D și riscul de calviție deschide o nouă perspectivă în înțelegerea pierderii părului la bărbați. Acest indicator simplu și accesibil ar putea ajuta mulți să identifice riscul încă din tinerețe și să ia măsuri preventive adecvate.

Realitatea Live

30 Oct. 2026, 15:23
 // Categoria: Slider // Autor:  Cătălina Boico
30 Oct. 2026, 15:23 // Slider //  Cătălina Boico

Importurile de tractoare agricole în Republica Moldova s-au majorat în 2026, în pofida dificultăților cu care se confruntă sectorul agricol. Numai în primele nouă luni ale anului, în țară au fost aduse 3.714 tractoare agricole pe roți, mai multe decât în întregul an 2025, când au fost importate 3.325 de unități, potrivit unei analize realizată de economistul Iurie Rija, care arată că piața utilajelor agricole este dominată de tehnica nouă din China și de tractoarele second-hand din Japonia, potrivit BANI.MD.

Potrivit economistului, în perioada ianuarie 2025 – septembrie 2026, Republica Moldova a importat 40.308 unități de tehnică din categoria vamală care include tractoare agricole, motocultoare, tractoare pe șenile și capete tractor pentru transportul rutier. Valoarea totală declarată la vamă a acestora a constituit 122,8 milioane de euro.

Din această sumă, aproximativ 84,7 milioane de euro au reprezentat importuri de tehnică agricolă, iar alte 37,8 milioane de euro au revenit capetelor tractor utilizate în transportul rutier.

În total, în cele 21 de luni analizate au fost importate 7.039 de tractoare agricole pe roți, în valoare de 79,1 milioane de euro, 31.822 de motocultoare, evaluate la 4,6 milioane de euro, și 13 tractoare agricole pe șenile, în valoare de aproape un milion de euro.

Analiza scoate în evidență o schimbare a structurii importurilor. Dacă în 2025 tractoarele agricole pe roți reprezentau aproximativ 16% din numărul unităților de tehnică agricolă importate, în primele nouă luni ale anului 2026 ponderea acestora a urcat la 20,5%, luând în calcul și tractoarele pe șenile.

Totodată, ritmul mediu lunar al importurilor de tractoare agricole pe roți a crescut de la 277 de unități în 2025 la aproximativ 413 unități în perioada ianuarie–septembrie 2026, ceea ce reprezintă un avans de circa 49%.

Rija avertizează însă că această comparație trebuie interpretată cu prudență, deoarece importurile de utilaje agricole sunt sezoniere, iar datele pentru 2026 nu includ ultimul trimestru. O evaluare exactă a dinamicii va putea fi făcută după publicarea rezultatelor pentru întregul an sau prin compararea acelorași luni din ambii ani.

Un alt rezultat al analizei este dominația Chinei pe piața tractoarelor noi. Potrivit sursei citate, din cele 7.052 de tractoare agricole importate în perioada analizată, inclusiv cele pe șenile, 4.150 au fost fabricate în China, ceea ce reprezintă 58,9% din total.

Japonia ocupă poziția a doua, cu 2.083 de tractoare și o cotă de 29,5%. Spre deosebire de China, care livrează aproape exclusiv echipamente noi, Japonia domină segmentul utilajelor la mâna a doua. Din cele 2.083 de tractoare japoneze, 2.047 erau deja utilizate.

Prin urmare, cele două țări asigură împreună aproximativ 88,4% din tractoarele agricole importate de Republica Moldova.

Alți furnizori importanți sunt India, cu 164 de unități, Turcia, cu 143, Marea Britanie, cu 123, Franța, cu 102, și Italia, cu 97 de tractoare.

Diferențele de preț sunt considerabile. Potrivit datelor analizate de Iurie Rija, valoarea vamală medie a unui tractor agricol de mică putere, de până la 37 kW, este de aproximativ 2.455 de euro. Pentru tractoarele din categoria 37–130 kW, valoarea medie urcă la 21.438 de euro, iar utilajele de peste 130 kW ajung la aproape 100.000 de euro.

Cele mai scumpe sunt tractoarele destinate exploatațiilor agricole mari. Deși acestea reprezintă numai 4,2% din totalul tractoarelor importate, generează peste 37% din valoarea importurilor de tractoare agricole.

Economistul menționează și un caz aparte: un tractor pe șenile de mare putere a fost importat la o valoare vamală de aproximativ 484.000 de euro, reprezentând singur peste jumătate din valoarea tuturor tractoarelor agricole pe șenile importate în perioada analizată.

Piața este puternic concentrată și în ceea ce privește companiile importatoare. Din cele 120 de firme care au introdus în țară tractoare agricole, primele cinci au asigurat 53,6% din totalul unităților.

Liderul este Ozonteh Impex SRL, cu 1.096 de tractoare importate, urmată de Agropiese Tgr Grup SRL, cu 847 de unități, Radu-Promo SRL, cu 695, Eximotor SA, cu 591, și Vatavu Grup SRL, cu 550.

În segmentul motocultoarelor, dominația este și mai pronunțată. Aproape 99,7% din cele 31.822 de unități provin din China, iar patru companii — Radu-Promo, Vatavu Grup, Olisgrup și Radu-Promo New – concentrează circa 83% din importuri.

Rija observă că prețul vamal mediu al unui motocultor nou este de aproximativ 145 de euro, însă atrage atenția că valoarea declarată la import nu reprezintă prețul final achitat de cumpărător. Aceasta nu include TVA și adaosul comercial, iar în unele categorii valorile neobișnuit de mici pot reflecta diferențe de echipare, clasificare sau evaluare vamală.

În ceea ce privește tehnica second-hand, aceasta reprezintă aproximativ 30,4% din importurile de tractoare agricole pe roți. Situația este diferită în transportul rutier, unde peste 90% dintre capetele tractor importate sunt utilizate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!