Începând cu 1 ianuarie 2025, pacienții cu cancer de prostată beneficiază în premieră de medicamente compensate pentru tratamentul acestei maladii, anunță Compania de Asigurări în Medicină (CNAM).

„În lista medicamentelor compensate din fondurile de asigurare obligatorie de asistență medicală au fost incluse două preparate pentru tratamentul cancerului de prostată, și anume: bicalutamidum și cyproteronum. Medicamentele respective sunt compensate integral”, se arată în comunicatul emis de companie.

Conform estimărilor CNAM, peste 3700 de pacienți vor beneficia de aceste preparate. Pentru compensarea noilor preparate sunt necesare circa 9 milioane de lei anual, bani prevăzuți în fondurile de asigurare medicală obligatorie.

„Lista medicamentelor și dispozitivelor medicale compensate este extinsă periodic pentru a spori accesul cetățenilor la aceste produse, mai ales al celor care se află în dificultate de a le procura”, se mai arată în mesajul CNAM.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cancer #CNAM #maladii #medicamente compensate #prostată

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.