În ultima perioadă, tehnologia a avansat într-un ritm uluitor, iar utilizarea inteligenței artificiale (IA) a adus numeroase inovații în domenii diverse. Totuși, alături de aceste progrese, au apărut și riscuri majore, iar unul dintre cele mai recente fenomene îngrijorătoare este înșelătoria cu cărți generate de IA, scrie Playtech.ro.

Inteligența artificială în literatura frauduloasă

Într-o eră digitală în care accesul la informație și tehnologie este din ce în ce mai ușor, unii profită de pe urma acestora pentru a crea și vinde cărți false, atribuite unor autori deja consacrați. Aceasta este o practică care a început să se extindă rapid și care afectează industria literară la scară globală, inclusiv în România.

Bogdan Hrib, un renumit scriitor român și editor al Editurii Tritonic, a atras atenția asupra acestui fenomen îngrijorător. Într-un interviu acordat pentru DC News, Hrib a detaliat cum, în 2024, o autoare cunoscută s-a trezit cu 28 de cărți noi atribuite numelui său, deși aceasta nu le scrisese niciodată. Cărțile respective au fost generate folosind inteligența artificială, iar ulterior au fost vândute online pe platforme mari, precum Amazon. Problema a fost că cineva, folosindu-se de numele și reputația acestei autoare, a profitat de tehnologia AI pentru a crea lucrări fictive, fără a avea permisiunea autorului original, iar acest lucru a dus la o furtună de controverse în industrie, conform DC News.

Cum funcționează înșelătoriile cu IA în literatură

Fenomenul de fraudă cu IA nu este limitat doar la domeniul literar, ci este o extensie a unei practici care a început în mediile online cu alte tipuri de conținut, cum ar fi videoclipuri deepfake sau imagini manipulative. Cu ajutorul algoritmilor avansați de inteligență artificială, oricine poate genera rapid texte care sunt greu de deosebit de lucrările autentice ale unui autor. Aceste texte pot fi complet automate, scrise în stiluri specifice unor autori cunoscuți, iar apoi, după ce sunt atribuite acestor autori, sunt vândute ca și cum ar fi fost lucrări originale.

Problema majoră este că aceste cărți generate de IA sunt adesea de slabă calitate, iar unii cititori ar putea să nu își dea seama că au achiziționat un produs fals. De asemenea, aceste practici pun în pericol munca autentică a scriitorilor și editorilor care se străduiesc să creeze conținut original și de calitate. În cazul autoarei despre care vorbește Bogdan Hrib, aceasta s-a trezit cu o adevărată explozie de volume atribuite numelui său, dar care, în realitate, nu aveau niciun fel de legătură cu munca sa. În acest context, autorii sunt, într-adevăr, victime ale unor abuzuri tehnologice care pun în pericol integritatea industriei literare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cum protejează editorii și autorii originali drepturile de autor

În fața unei astfel de situații, este esențial ca autorii și editorii să fie conștienți de pericolele acestei noi forme de înșelătorie și să își protejeze lucrările cu măsuri legale adecvate. În acest sens, atât autorii cât și editorii pot apela la metodele tradiționale de protejare a drepturilor de autor, dar și la soluții digitale, care includ criptarea și validarea documentelor. De asemenea, platformele online care vând cărți ar trebui să implementeze măsuri de securitate pentru a verifica autenticitatea autorilor și a produselor lor.

În cazul specific al Bogdan Hrib, editorul român consideră că este nevoie de o reglementare clară a utilizării inteligenței artificiale în producția de texte și de o mai mare atenție din partea autorităților, pentru a preveni proliferarea fraudelor. Aceste aspecte trebuie luate în serios, pentru ca industria literară să nu ajungă să fie dominată de produse nesigure și de calitate îndoielnică.

În concluzie, înșelătoria cu cărți generate de inteligența artificială este o problemă în creștere, iar autorii și editorii trebuie să fie vigilenți pentru a se proteja. Odată cu dezvoltarea rapidă a tehnologiei, va trebui ca legislația și măsurile de protecție a drepturilor de autor să evolueze pentru a răspunde acestor noi provocări. În acest context, atât autorii, cât și cititorii trebuie să fie mai conștienți de riscurile asociate cu achiziționarea de cărți online și să aplice principiile unei cumpărături responsabile.

#AI #carti #înșelătorie #Inteligență Artificială #scriitori

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china