Averea fondatorului Space X și Tesla, Elon Musk, a crescut cu un record de 170 de miliarde de dolari în 2024. Această creștere îl plasează acum la o diferență extrem de mare de al doilea cel mai bogat om din lume, Jeff Bezos, potrivit Forbes. Creșterile fără precedent ale companiilor deținute de Elon Musk, Tesla, SpaceX și xAI, au dus averea lui Elon Musk la o valoare estimată de 421,2 miliarde de dolari la 31 decembrie 2024. Acesta deținea la începutul anului trecut 251 de miliarde de dolari. Miliardarul a devenit, astfel, prima persoană care a depășit vreodată o avere mai mare de 400 de miliarde de dolari.

Elon Musk a încheiat anul 2024 cu o avere record cu 188 de miliarde de dolari mai mare decât al doilea cel mai bogat om din lume, Jeff Bezos, fondatorul Amazon. Acesta a avut o avere estimată la 233,5 miliarde de dolari în ultima zi din anul trecut. Recordul pentru cel mai mare avans de sfârșit de an între cei doi clasați pe primele locuri în topul celor mai bogați oameni din lume a fost mai mult decât dublat în 2024. În 2021, recordul anterior, a fost de 72 de miliarde de dolari între Musk și Bernard Arnault, pe atunci al doilea cel mai bogat om din lume.

Elon Musk a pierdut titlul de cea mai bogată persoană din lume în favoarea lui Bernard Arnault în ianuarie 2024, președintele consiliului de administrație la LVMH. Ulterior, Musk a recâștigat titlul în mai, când noua sa companie de inteligență artificială xAI a strâns 6 miliarde de dolari la o evaluare de 24 de miliarde de dolari, contribuind la creșterea averii sale la 209,5 miliarde de dolari la momentul respectiv. În decembrie, xAI a strâns alte 6 miliarde de dolari la o evaluare de 50 de miliarde de dolari, oferindu-i lui Musk o participație estimată la 54%, în valoare de 27 de miliarde de dolari. Tot în decembrie, compania SpaceX a fost evaluată la 350 de miliarde de dolari în cadrul unei vânzări private de acțiuni, în creștere de la 180 de miliarde de dolari cu un an înainte, ceea ce a ridicat valoarea participației estimate de 42% a lui Musk la 147 de miliarde de dolari.

Acțiunile Tesla au atins, de asemenea, un maxim istoric la 17 decembrie și au încheiat anul cu o creștere de 93%, aproape toată această creștere fiind înregistrată după ce Musk a contribuit la realegerea lui Donald Trump ca președinte la 5 noiembrie și a fost numit co-director al noului Departament pentru eficiență guvernamentală (DOGE) al lui Trump o săptămână mai târziu. Acest lucru a crescut valoarea participației de 12% a lui Musk la Tesla la 166 de miliarde de dolari.

Miliardarul Elon Musk a fost unul dintre principalii donatori ai lui Donald Trump în alegerile din SUA și un susținător vizibil și vocal al candidatului republican. Fondatorul SpaceX și Tesla a cheltuit mai mult de un sfert de miliard de dolari pentru campania președintelui ales al Statelor Unite, potrivit Sky News. Elon Musk a cheltuit mai mult de 250 de milioane de dolari pentru a-l ajuta pe Donald Trump să câștige alegerile din SUA din acest an, relatează NBC News, partenerul Sky News din SUA. Potrivit sursei citate, Musk a plătit 20 de milioane de dolari pentru o campanie care susținea că Trump nu sprijină interdicția federală a avortului. Anterior, Donald Trump și-a asumat meritul pentru anularea de către Curtea Supremă a hotărârii Roe v Wade.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#avere #cel mai bogat om #Elon Musk

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.