Agenţiile americane de aplicare a legii şi serviciile de informaţii sunt preocupate de atacuri de tip imitaţie, cu vehicule care să dea peste trecători, în urma atacului comis în noapte de Anul Nou în New Orleans de un veteran al armatei americane, Shamsud-Din Jabbar. Potrivit unui buletin consultat de Reuters, FBI, Departamentul de Securitate Internă şi Centrul Naţional de Combatere a Terorismului din SUA „sunt preocupate de posibile atacuri de tip imitaţie sau de răzbunare”.

Astfel de atacuri „sunt susceptibile să rămână atractive pentru aspiranţi, având în vedere uşurinţa cu care vehiculele pot fi achiziţionate şi nivelul scăzut de calificare necesar pentru a efectua un atac”, se arată în buletinul transmis agenţiilor americane de aplicare a legii. Buletinul a fost emis la o zi după ce FBI a declarat că Jabbar, un texan în vârstă de 42 de ani, a fost „100% inspirat” de gruparea militantă Statul Islamic pentru a intra cu un camion peste oamenii de pe stradă, omorând cel puţin 14 persoane şi rănind alte zeci.

Avertismentul recomanda personalului din domeniile de aplicare a legii şi firmelor private de securitate să fie conştienţi de faptul că, în multe cazuri anterioare, atacatorii care au intrat cu vehiculele în mulţime erau înarmaţi şi şi-au continuat atacurile cu arme de foc sau „arme albe”. The New York Times a relatat că un raport de securitate confidenţial a avertizat în 2019 că Bourbon Street, unde a avut loc atacul din ziua de Anul Nou, era o stradă vulnerabilă la o „tamponare cu vehicule”.

Evaluarea avertiza că barierele concepute pentru a bloca intrarea vehiculelor pe strada îngustă „nu par să funcţioneze” şi ajunge la concluzia că „cele două moduri de atac terorist care ar putea fi utilizate sunt intrarea cu un vehicul peste pietoni şi împuşcarea activă”. Oficialii poliţiei au declarat că oraşul începuse lucrările de înlocuire a vechilor bariere în noiembrie şi au spus că nu au anticipat că un atacator ar folosi trotuarul pentru a evita maşina de poliţie care bloca strada. „Acest lucru nu ar trebui să fie o surpriză pentru nimeni care a avut vreodată sarcina de a proteja o zonă densă cu trafic pietonal”, a declarat Don Aviv, director executiv al firmei de securitate Interfor International, care a efectuat evaluarea de securitate 2019.

„Cartierul francez este ţinta perfectă”, a adăugat Aviv. Buletinul serviciilor de informaţii mai precizează că incidentul cu vehiculul din noaptea de Revelion a fost al şaptelea atac de acest fel în SUA din 2001 care a fost inspirat de o organizaţie extremistă străină. Cu toate acestea, avertismentele privind atacurile cu vehicule nu sunt noi. În 2010, Departamentul pentru Securitate Internă şi FBI au scris într-o notă că atacurile cu maşini oferă „teroriştilor cu acces limitat la explozivi sau arme oportunitatea de a efectua un atac naţional cu o pregătire sau o experienţă prealabilă minimă”.

Înainte de atacul din New Orleans din această săptămână, cel mai mortal atac cu vehicul din SUA a avut loc în 2017, când Sayfullo Saipov, în vârstă de 29 de ani, a condus o camionetă pe o pistă de biciclete aglomerată de-a lungul râului Hudson din Manhattan, omorând opt persoane şi rănind 11. Anchetatorii au descris atacul ca fiind „inspirat” de ISIS. În 2103, al-Qaida a scris despre astfel de atacuri în revista sa în limba engleză. Aceasta a punctat: „Ideea este de a folosi o camionetă ca o maşină de tuns iarba, dar nu pentru a tunde iarba, ci pentru a-i secera pe duşmanii lui Allah”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#FBI #New Orleans

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.