Jucătorul sârb de tenis Novak Djokovic spune că încă trăiește o „traumă” atunci când vizitează Melbourne, la trei ani după ce a fost deportat din Australia în 2022 din cauza reglementărilor din această țară privind Covid-19. Guvernul australian i-a anulat viza lui Djokovic pe motive de „sănătate și bună ordine”, sportivul nefiind vaccinat împotriva viruslui SARS-CoV-2, scrie Digi24.ro.

Djokovic a fost obligat să stea la un hotel pentru imigranți timp de cinci zile, în timp ce a făcut apel, fără succe, împotriva deciziei și a fost în cele din urmă forțat să părăsească țara, ceea ce înseamnă că a ratat Australian Open 2022.

Tenismenul sârb a revenit la Melbourne în anul următor, când restricțiile Covid au fost reduse, și a câștigat Grand Slam-ul pentru a 10-a oară, stabilind astfel și un record.

Novak Djokovic, în vârstă de 37 de ani, s-a întors acum în Australia pentru a se pregăti pentru turneul din 2025, care începe duminică.

„Ultimele două ori când am aterizat în Australia, să trec prin controlul pașapoartelor și imigrație – am avut o mică traumă de acum trei ani”, a declarat Djokovic pentru Herald Sun din Melbourne.

„Și unele urme încă rămân acolo când trec controlul pașapoartelor, doar verificând dacă se apropie cineva din zona de imigrare. Persoana care îmi verifică pașaportul – are de gând să mă ia, să mă rețină din nou sau să mă lase să plec? Trebuie să recunosc că am acest sentiment”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

El a adăugat: „Nu port ranchiună. Am venit imediat în anul următor și am câștigat. Părinții mei și întreaga mea echipă au fost acolo și a fost de fapt una dintre cele mai emoționante victorii pe care le-am avut vreodată, având în vedere tot ceea ce am trecut în anul precedent”.

Premierul statului australian Victoria, Jacinta Allan, a declarat că preferă să se concentreze pe turneul din acest an.

„Responsabilitatea acordării vizelor este de competența guvernului federal, iar aceste decizii au fost luate de guvernul federal la momentul respectiv”, a declarat Allan, care a făcut parte dintr-un cabinet de criză al guvernului care a condus răspunsul australian la Covid în 2022 – dar nu a fost implicat în cazul Djokovic.

„Covid a fost greu pentru noi toți. Nu conta cine erai, de unde veneai, Covid nu făcea discriminări în ceea ce privește pe cine infecta, cât de bolnav te făcea și cât de bolnavi îi făcea pe alții din comunitatea noastră”.

Premierul Australiei, Anthony Albanese, a criticat modul în care guvernul anterior a gestionat situația, în special decizia de a-i refuza lui Djokovic accesul la un preot ortodox în perioada premergătoare Crăciunului, care este sărbătorit pe 7 ianuarie de majoritatea creștinilor ortodocși.

„Am făcut comentarii la momentul respectiv cu privire la acest lucru. Mi s-a părut uimitor că, în perioada premergătoare Crăciunului, Novak Djokovic a fost privat de către guvernul federal de atunci de posibilitatea de a se întâlni cu preotul său ortodox, în acea perioadă”, a declarat Albanese, care a devenit prim-ministru în mai 2022.

„Cred că a fost ceva care cred că a fost greu de justificat la acea vreme”.

Djokovic speră să câștige un record de 25 de titluri de Grand Slam atunci când va participa la Australian Open, care are loc la Melbourne Park, săptămâna viitoare.

#Australia #COVID-19 #Novak Djokovi #sportiv #tenismen

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.