„Casele, ca și oamenii, au suflet și propria față, care reflectă esența lor interioară”, spunea Alexandre Dumas. Pentru găgăuzi, casa este un simbol al familiei, aceasta reprezintă memoria strămoșilor, dar și legătura cu natura. Însuși cuvântul „casă” în limba găgăuză ne duce spre familie – rădăcina cuvântului „evlenme” se traduce în limba română „a te căsători”, ceea ce înseamnă că „a te căsători” este egal cu „a obține o casă”.

Pe timpuri, o casă tradițională găgăuză era o clădire dreptunghiulară cu o lățime de cel mult patru metri, incluzând un element obligatoriu – terasa. La punerea temeliei casei era amenajată o masă pentru pâine. Casele erau construite cu ferestrele orientate spre sud sau est. În interior, locuințele găgăuzilor aveau două camere, asemănătoare celor tradiționale moldovenești: „Casa Mare” și camera de locuit, iar la mijloc se afla „hayat”, ceea ce din limba turcă se traduce „viață”.

Un alt element tradițional al unei case găgăuze este pivnița, în care se păstrau conservele pentru iarnă și, desigur, vinul. Totodată, în fiecare casă, găgăuzii au un loc amenajat pentru rugăciuni.

Găgăuzii au păstrat până astăzi mai multe obiecte de mobilă din casele străbunilor. Printre acestea este și sofra – o măsuță rotundă și mică.

SusaK este un vas din dovleac sec cu o formă deosebită și se întâlnește des în gospodăriile găgăuzilor. Totodată, aproape în fiecare casă astăzi poate fi văzută soba. În casele găgăuzilor ospitalitatea este respectată cu sfințenie. Termenul ospitalitate se traduce ca „adamlîK”, rădăcina acestui cuvânt fiind „adam” – omul în sensul larg al cuvântului, indiferent de naționalitate, limbă sau statut.

Găgăuzii, fiind un popor creștin-ortodox, amenajează în case un loc special prevăzut pentru icoane. Important este ca icoanele să fie întoarse cu fața spre est, deoarece de acolo răsare soarele, simbolul unui nou început.

Ecaterina Cernioglo, muzeograf la muzeul din satul Beșalma: „La amenajarea casei, găgăuzii împletesc cosițe din usturoi, care se atârnă la uși și la ferestre. Cosițele din usturoi sunt folosite și în timpul ceremoniilor de nuntă – familia care abia se creează să fie unită și puternică”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

#case #Gagauzia #tradiții

Republica Moldova se confruntă astăzi, 22 septembrie, cu un deficit de energie electrică în regim comercial, în contextul în care capacitatea disponibilă pe interconexiunile Ucraina–Republica Moldova și România–Republica Moldova nu a fost suficientă pentru acoperirea integrală a necesarului în orele de vârf.

Anunțul a fost făcut de Energocom, chiar în momentul în care premierul Vasile Tofan se află în plenul Parlamentului pentru a cere instituirea stării de urgență în energetică. Potrivit datelor prezentate de autorități, deficitul este prognozat pentru patru intervale orare, între 17:00 și 21:00.

Astfel, sunt neacoperite:

4 MWh – între 17:00 și 18:00;
59 MWh – între 18:00 și 19:00;
111 MWh – între 19:00 și 20:00;
55 MWh – între 20:00 și 21:00.

În total, deficitul prognozat pentru cele patru ore ajunge la 229 MWh. Pentru restul zilei, capacitatea necesară pentru acoperirea consumului de energie electrică a fost rezervată.

Situația apare în aceeași perioadă în care autoritățile au anunțat intenția de a institui stare de urgență în domeniul energetic și hidrologic, iar proiectul urmează să fie examinat de Parlament. În acest context, autoritățile îndeamnă populația să consume rațional energia electrică, în special în intervalul de vârf 18:00–23:00. Cetățenii sunt sfătuiți să amâne, acolo unde este posibil, utilizarea aparatelor cu un consum ridicat și să evite risipa de energie.