Jucătorul sârb de tenis Novak Djokovic spune că încă trăiește o „traumă” atunci când vizitează Melbourne, la trei ani după ce a fost deportat din Australia în 2022 din cauza reglementărilor din această țară privind Covid-19. Guvernul australian i-a anulat viza lui Djokovic pe motive de „sănătate și bună ordine”, sportivul nefiind vaccinat împotriva viruslui SARS-CoV-2, scrie Digi24.ro.

Djokovic a fost obligat să stea la un hotel pentru imigranți timp de cinci zile, în timp ce a făcut apel, fără succe, împotriva deciziei și a fost în cele din urmă forțat să părăsească țara, ceea ce înseamnă că a ratat Australian Open 2022.

Tenismenul sârb a revenit la Melbourne în anul următor, când restricțiile Covid au fost reduse, și a câștigat Grand Slam-ul pentru a 10-a oară, stabilind astfel și un record.

Novak Djokovic, în vârstă de 37 de ani, s-a întors acum în Australia pentru a se pregăti pentru turneul din 2025, care începe duminică.

„Ultimele două ori când am aterizat în Australia, să trec prin controlul pașapoartelor și imigrație – am avut o mică traumă de acum trei ani”, a declarat Djokovic pentru Herald Sun din Melbourne.

„Și unele urme încă rămân acolo când trec controlul pașapoartelor, doar verificând dacă se apropie cineva din zona de imigrare. Persoana care îmi verifică pașaportul – are de gând să mă ia, să mă rețină din nou sau să mă lase să plec? Trebuie să recunosc că am acest sentiment”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

El a adăugat: „Nu port ranchiună. Am venit imediat în anul următor și am câștigat. Părinții mei și întreaga mea echipă au fost acolo și a fost de fapt una dintre cele mai emoționante victorii pe care le-am avut vreodată, având în vedere tot ceea ce am trecut în anul precedent”.

Premierul statului australian Victoria, Jacinta Allan, a declarat că preferă să se concentreze pe turneul din acest an.

„Responsabilitatea acordării vizelor este de competența guvernului federal, iar aceste decizii au fost luate de guvernul federal la momentul respectiv”, a declarat Allan, care a făcut parte dintr-un cabinet de criză al guvernului care a condus răspunsul australian la Covid în 2022 – dar nu a fost implicat în cazul Djokovic.

„Covid a fost greu pentru noi toți. Nu conta cine erai, de unde veneai, Covid nu făcea discriminări în ceea ce privește pe cine infecta, cât de bolnav te făcea și cât de bolnavi îi făcea pe alții din comunitatea noastră”.

Premierul Australiei, Anthony Albanese, a criticat modul în care guvernul anterior a gestionat situația, în special decizia de a-i refuza lui Djokovic accesul la un preot ortodox în perioada premergătoare Crăciunului, care este sărbătorit pe 7 ianuarie de majoritatea creștinilor ortodocși.

„Am făcut comentarii la momentul respectiv cu privire la acest lucru. Mi s-a părut uimitor că, în perioada premergătoare Crăciunului, Novak Djokovic a fost privat de către guvernul federal de atunci de posibilitatea de a se întâlni cu preotul său ortodox, în acea perioadă”, a declarat Albanese, care a devenit prim-ministru în mai 2022.

„Cred că a fost ceva care cred că a fost greu de justificat la acea vreme”.

Djokovic speră să câștige un record de 25 de titluri de Grand Slam atunci când va participa la Australian Open, care are loc la Melbourne Park, săptămâna viitoare.

#Australia #COVID-19 #Novak Djokovi #sportiv #tenismen

După votul din Guvern, premierul Vasile Tofan a venit marți, 22 septembrie, în Parlamentul Republicii Moldova pentru a cere instituirea stării de urgență în sectorul energetic și hidrologic pentru 60 de zile începând cu data de 26 septembrie.

„Acum două luni eram în acest parlament, la această tribună și vă rugam să ne dați un vot de încredere. Astăzi este a doua oară când sunt aici, mi-aș fi dorit să fiu în alte circumstanțe, dar și astăzi venim aici pentru a cere un vot de încredere, pentru a susține propunerea de a declara pentru 60 de zile starea de urgență în sectoarele energetic și hidrologică”.

„Prefer să venim astăzi în Parlament, să explicăm transparent riscurile și să fim pregătiți, decât să ajungem în ianuarie într-o situație în care avem nevoie de aceste instrumente și nu le avem la dispoziție. Sper ca peste 60 de zile să putem spune că multe dintre aceste instrumente – ideal toate, nici nu a fost nevoie să fie folosite. Asta ar fi rezultatul cel mai bun. Dar pregătirea pentru o criză nu începe atunci când se stinge lumina, se oprește pompa sau dispare motorina de la stație. Începe atunci când criza nu a lovit încă în plină forță – începe astăzi. De aceea, Guvernul solicită sprijinul Parlamentului pentru declararea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic”, mai explică premierul Tofan.

Urmăriți ședința Parlamentului în direct pe RLIVE.MD sau Realitatea TV.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, șefa statului a declarat anterior că Republica Moldova se confruntă cu riscuri atât în ceea ce privește aprovizionarea cu energie, cât și situația resurselor de apă. Potrivit Maiei Sandu, țara este puternic dependentă de importuri, iar pe piețele internaționale au crescut prețurile și au apărut probleme de aprovizionare.

Prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro pentru un MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.

Maia Sandu a menționat și perturbările rutelor internaționale de transport al gazelor lichefiate, inclusiv situația din strâmtorile Hormuz și Bab al-Mandab, precum și atacurile asupra infrastructurii petroliere din regiune.

O altă problemă este situația hidrologică. Potrivit președintei, aportul de apă în lacul de acumulare Novodnestrovsk a ajuns la un nivel foarte scăzut. În perioada 1–20 septembrie, debitul de intrare a fost, în medie, de 23 de metri cubi pe secundă, față de aproximativ 100–120 de metri cubi pe secundă în mod obișnuit pentru această perioadă.

În același timp, Republica Moldova și-a majorat capacitatea de producere a energiei din surse regenerabile. Potrivit șefei statului, ponderea acesteia în consumul total a crescut de la 3% la aproximativ 22%, iar capacitatea de stocare a ajuns la 210 MWh. Pentru acoperirea orelor de vârf ar fi necesară însă o capacitate de 600–1.000 MWh.

În urma ședinței CNS, autoritățile au stabilit mai multe măsuri pentru pregătirea sezonului rece. Printre acestea se numără elaborarea unor planuri pentru diferite scenarii de criză, asigurarea capacităților de import și a unor rute alternative pentru energia electrică, precum și utilizarea, în regim de urgență, a interconexiunilor de 110 kV cu România.

De asemenea, autoritățile vor urmări maximizarea capacității comerciale la frontiera dintre România și Republica Moldova și vor crea rezerve de echipamente și piese de schimb pentru intervenții în cazul unor avarii. Sunt prevăzute și asigurarea stocurilor necesare de gaze, precum și constituirea treptată a unor stocuri de urgență de produse petroliere.

În prezent, în Republica Moldova este instituită stare de alertă în sectorul energetic și în domeniul hidrologic. Măsura a fost prelungită recent cu 30 de zile, pe fondul riscurilor energetice și al secetei.

Pentru sezonul rece 2026–2027, Guvernul a aprobat anterior un plan care include 52 de măsuri și scenarii pentru asigurarea continuității aprovizionării cu energie electrică, gaze, energie termică și produse petroliere.