Curs valutar
  • EUR
    19.9863
    0%
  • USD
    17.0881
    0%
  • RUB
    0.2050
    0%
  • RON
    3.8050
    0%
  • UAH
    0.3831
    0%

Toate știrile

23 august 2026

Putin plănuiește anexarea Belarusului, pentru a-i face pe ruși să uite gustul amar al războiului din Ucraina

09 Ian. 2025, 19:57
 // Categoria: În Lume // Autor:  Elena Putregai
09 Ian. 2025, 19:57 // În Lume //  Elena Putregai

Putin, din dorința de a-i distrage pe ruși de la situația nefavorabilă de pe frontul din Ucraina, ar plănui să anexeze Belarusul. Sursele de al Kremlin au declarat pentru publicația rusă Meduza faptul că această anexare a Belarusului reprezintă o „integrare mai profundă a celor două state”, prin crearea unor instituții comune, reunind astfel „două teritorii care s-au destrămat în anii 1990”.

De asemenea, sursa citată adaugă faptul că acest scenariu depinde de președintele de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, care nu are de gând să împartă puterea cu Putin, ci să rămână lider deplin al statului.

Lukașenko ocupă funcția de șef al statului încă din 1994, și a anunțat luna trecută faptul că va candida pentru un nou mandat în cadrul alegerilor ce vor avea loc pe 26 ianuarie 2025.

Nu în ultimul rând, sursele au declarat pentru Meduza faptul că elita rusă este dezamăgită de acest război, în contextul în care economia rusească a fost afectată, iar marile afaceri sunt afectate de firmele străine care au părăsit Rusia la începutul invaziei din 2022.

Potrivit sondajelor, rușii sunt de acord ca țara să poarte negocieri cu Ucraina și să încheie astfel conflictul început în 2022.

Chiar și datele publicate de Veber, care face parte din compania pro-Kremlin, ANO Dialog, și care se ocupă cu răspândirea informațiilor false promovate de Ministerul rus al Apărării, arată că două treimi din ruși sunt nemulțumiți cu situația de pe front din 2024.

La începutul lunii, Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său belarus, Aleksandr Lukaşenko au semnat un pact de securitate istoric pentru regiune.

„Acesta este conceput pentru a lua în considerare condiţiile externe schimbate, când lumea trece la o ordine mondială policentrică”, a adăugat Igor Nazaruk.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

23 Aug. 2026, 15:54
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
23 Aug. 2026, 15:54 // Slider //  Ana Panaguța

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!