Pentru prima dată, planeta a depășit limita încălzirii globale agreată la nivel internațional de 1,5 grade Celsius, ceea ce a dus la temperaturi extreme care au afectat viețile a milioane de oameni. Temperatura medie în 2024 a fost cu 1,6 grade Celsius peste nivelurile din perioada preindustrială, a transmis Serviciul de Schimbare Climatică al UE, potrivit The Guardian. Asta înseamnă o creștere de 0,1 grad Celsius față de 2023, care a fost, de asemenea, un an cu temperaturi record.

„Fiecare an din restul vieții tale va fi cel mai călduros de când se fac măsurători. Asta înseamnă, în același timp, că 2024 va fi printre cei mai reci ani din acest secol. Bucurați-vă cât mai puteți”, a spus profesorul și omul de știință Andrew Dessler de la Universitatea americană Texas A&M.

Planeta se supraîncălzește în principal din cauza arderii combustibililor fosili, iar viețile oamenilor și traiul de zi cu zi vor continua să se deterioreze peste tot în lume până când cărbunii, petrolul și gazele vor fi înlocuite, transmite antena3.ro.

Ținta de 1,5 grade Celsius, stabilită în tratatul de la Paris, este măsurat pe parcursul unui deceniu sau două, așadar un singur an peste acest nivel nu înseamnă că obiectivul a fost ratat cu totul, însă este un indicator că criza climatică se adâncește. Fiecare an din ultimul decenii a fost în top 10 al celor mai fierbinți, de la începutul măsurătorilor în 1850.

Raportul UE mai arată că un număr record de oameni au fost afectați de încălzirea globală. Mai exact, 44% din planetă suferit din cauza căldurii extreme la data de 10 iulie 2024.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#efecte #încalzire globala #planeta

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.