Comisia Europeană (CE) a respins cererea de derogare de la taxa CO2 pentru exporturile de energie electrică pe bază de gaze și cărbune din România către Republica Moldova, invocând riscul creării unui precedent la nivel european, transmite BANI.MD.

„Am discutat cu comisarul european pentru Mediu, iar Directoratul General pentru Acțiune Climatică nu este favorabil acestei soluții. A mai fost solicitată și de Polonia, iar argumentul, pe care mi-e greu să-l combat, este că astfel s-ar crea un precedent la nivel european, în care se pot invoca anumite circumstanțe pentru a se face derogări de la plata acestor certificate”, a declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei din România.

Totodată, oficialul român a spus că există alternative pentru sprijinirea Republicii Moldova.

„Am cerut totuși să vedem care sunt alternativele și înțeleg de la domnul prim-ministru Dorin Recean și de la colegii de la Reprezentanța Permanentă a României la Bruxelles, dar și din discuțiile cu comisarii pentru Energie și Mediu, că există posibilitatea unui sprijin financiar direct din partea Directoratului General pentru Energie, eventual și a altor actori internaționali,” a explicat el.

Sebastatian Burduja a mai menționat că statele din nordul Europei au exprimat disponibilitatea de a ajuta țara noastră, fără a crea un precedent care ar putea afecta politica europeană în materie de taxe pentru emisiile de CO2.

Potrivit sursei citate, această decizie vine într-un context în care Moldova, puternic afectată de criza energetică, se bazează pe sprijinul extern pentru a-și asigura necesarul de energie electrică, în special în lunile de iarnă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Taxele pentru emisiile de CO2 reprezintă un instrument esențial al Uniunii Europene pentru combaterea schimbărilor climatice. Orice derogare de la această regulă ar putea deschide calea altor solicitări similare din partea statelor membre sau a partenerilor externi.

#carbon #energie electrica #Moldova #Romania #taxa #UE

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.