Stocurile de gaz ale transnistrenilor sunt păstrate în conductele Transgaz din Republica Moldova și România. Potrivit mold-street.com, rezervele ar fi suficiente pentru aproximativ 24 de zile.

Actualmente, regiunea separatistă ar avea disponibile circa 13 milioane de metri cubi de gaz, consumul mediu fiind 270.000 de metri cubi zilnic. Secretarul de stat de la Ministerul Energiei, Constantin Borosan, a anunţat autoritatea a organizat mai multe reuniuni, inclusiv cu reprezentanții întreprinderilor din stânga Nistrului, pentru a identifica soluții pentru criza energetică.

Potrivit sursei citate, oficialul a precizat că administrația de la Chișinău a acceptat şi a coordonat stocarea rezervelor de gaz ale regiunii în conductele magistrale din Republica Moldova, de pe malul drept al Nistrului, care acum sunt gestionate de Vestmoldtransgaz, întreprindere controlată de compania românească Transgaz.

„O parte din gaze sunt în conductele de pe malul stâng, care s-au consumat în mare parte, dar o parte mai mare (cantitate) este stocată în conductele noastre. Mai mult decât atât, chiar în conductele Transgaz (n. red.: România). Pentru aceasta a fost nevoie de o cooperare între Vestmoldtrangaz şi Tiraspoltransgaz, inclusiv ne-am adresat şi noi la operatorii de transport, ca să găsim o soluţie care să ofere timp pentru luarea deciziilor”, a declarat Constantin Borosan, la o emisiune televizată, citat de mold-street.com.

Precizăm că Tiraspolul neagă cu vehemență faptul că administrația constituțională propune ajutor. În timp ce premierul Dorin Recean afirma că separatiștilor li s-a propus să fie organizate achiziții de pe bursă, liderul separatist Vadim Krasnoselski se justifică, invocând faptul că administrația separatistă nu are conturi în euro și dolari, pentru a face tranzacțiile.

Între timp, șeful Moldovagaz, Vadim Ceban, a declarat în studioul RLIVE TV că, în opinia sa, deciziile privind livrarea gazului în Republica Moldova nu se mai iau actualmente de Gazprom și au devenit politice.

#conducte #gaz #Romania #stocuri #Transnistria

Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este, în prezent, mai mult o chestiune de securitate decât una de bunăstare economică, susține președintele Parlamentului, Igor Grosu. În același timp, el spune că ținta privind semnarea tratatului de aderare până în 2028 „rămâne în picioare”.

„Toamna asta Parlamentul trebuie să voteze 217 legi care fac parte din pachetul de angajamente ale noastre. Acum acesta este mesajul către toți colegii mei din ministere, din agenții și din Parlament: noi o să livrăm., o să facem imposibilul ca Republica Moldova, cel puțin pe partea noastră internă, să avem toate lucrurile făcute astfel ca să mergem în fața partenerilor și să spunem: „Vă rugăm frumos, astea au fost angajamentele, noi le-am onorat, din partea noastră am făcut tot posibilul, suntem sinceri în demersul nostru”, a declarat Grosu în cadrul unei emisiuni de la Jurnal TV.

El a precizat că, după îndeplinirea angajamentelor asumate de Republica Moldova, deciziile politice privind aderarea vor aparține statelor membre ale Uniunii Europene.

„Deci noi trebuie să facem tot posibilul și ținta 2028 rămâne în picioare. Este o chestiune mai mult de securitate la moment decât de bunăstare economică. Chiar dacă mi-aș dori să fie în capul mesei obiectivul de bunăstare economică și prosperitate în Republica Moldova. Acum securitatea, în cazul nostru, în cazul altor țări candidate din Est, e vorba de securitatea Republicii Moldova”, a mai spus liderul PAS.

Declarațiile au fost făcute în contextul în care Grosu a fost întrebat despre promisiunea privind semnarea tratatului de aderare până la sfârșitul anului 2028 și despre vocile care consideră că acest termen nu este realist.

Amintim că, PAS a anunțat, în toamna anului 2025, în cadrul campaniei pentru alegerile parlamentare, că își propune semnarea tratatului de aderare la UE până în 2028. Formațiunea a inclus printre obiective și dublarea veniturilor populației active, valorificarea Planului de Creștere al UE, în valoare de 1,9 miliarde de euro, precum și creșterea economică de cel puțin 5% până în 2027.

În programul său electoral, PAS a mai promis finanțarea a 25 de mii de întreprinderi mici și mijlocii și stimularea unor investiții private de peste 4 miliarde de euro. Formațiunea a anunțat și măsuri pentru stabilizarea prețurilor la gaze și energie electrică și integrarea deplină a Republicii Moldova în piața energetică europeană.