Topirea gheții în Antarctica ar putea declanșa o serie de erupții vulcanice sub uriașa calotă glaciară care acoperă continentul, creând un ciclu vicios lent dar foarte periculos, avertizează oamenii de știință, scrie Digi24.ro.

Un nou studiu arată că topirea gheții din Antarctica, facilitată de criza climatică, ar putea crește activitatea vulcanică. În Antarctica se află peste 100 de vulcani, iar mulți dintre ei sunt ascunși sub calota glaciară, în special de-a lungul coastei de vest a continentului.

Cu toate că o parte din vulcani au vârful deasupra gheții, mulți alții rămân acoperiți cu totul de gheață, ceea ce îi face greu de detectat și studiat. Cercetătorii au rulat 4.000 de simulări pe calculator pentru a examina felul în care topirea treptată a gheții afectează camerele magmatice îngropate sub calota glaciară din Antarctica.

Pe măsură ce gheața se topește, acest lucru reduce din presiunea la care sunt suspuse rocile de dedesubt și permite magmei comprimate să se extindă, potrivit studiului. Acest proces mărește riscul izbucnirii unei erupții vulcanice. Calota glaciară acționează precum un capac care ține sub control magma de dedesubt. Când gheața se topește, gazele dizolvate în magmă sunt expulzate, ca în cazul deschiderii unei băuturi carbogazoase.

Această eliberare de gaze crește presiunea din camera magmatică, ceea ce mărește riscul unei erupții. Cu toate că aceste erupții nu au loc la suprafață și ar putea trece neobservate, ele pot avea consecințe semnificative. Căldura degajată de erupțiile vulcanice subglaciare pot accelera topirea gheții la mare adâncime, slăbind calota glaciară și producând alte erupții vulcanice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cercetătorii avertizează că acest proces ar crea un cerc vicios lent: topirea gheții reduce presiunea la suprafață, ceea ce duce la mai multe erupții vulcanice, ceea ce produce și mai multă căldură care crește ritmul topirii gheții. Acest mecanism auto-susținut funcționează sute de ani, ceea ce înseamnă că efectele sale pot persista chiar și după ce omenirea ar reuși să reducă emisiile de gaze.

Studiile arată că procese similare s-ar putea să fi avut loc în timpul ultimei ere glaciare, atunci când stratul de gheață care acoperea Antarctica era mult mai gros.

Topirea gheții contribuie deja mult la creșterea nivelului oceanelor, iar activitatea vulcanică sporită ar putea amplifica și mai mult problema. Banchiza antarctică s-a tot micșorat în ultimii ani, ajungând aproape de un nou record negativ în 2024.

#Antarctica #gheata #vulcani

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.