Primarul General al municipiului Chișinău, Ion Ceban, continuie să insiste asupra faptului că, Hotelul Național amplasat pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr.4, reprezintă un pericol din toate punctele de vedere. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii Secretele puterii, de la postul de televiziune Jurnal TV.

„Noi avem timp să așteptăm. Vine noul guvern, are toate competențele, vrea să-l facă monument național, nu știu de ce până acum nu a fost făcut acest lucru. Se consideră a fi momument de arhitectură, deși nu e, astăzi, hotelul reprezintă pericol din toate punctele de vedere, la fel ca multe alte clădiri care sunt abandonate”, a menționat Ion Ceban.

De asemenea, edilul Capitalei a declarat că este pe final de a „amenda legislația”.

„Eu voi veni în Parlament, suntem pe final de a amenda legislația, într-un fel ca această clădire să nu poată supraviețui pe mult timp. Asta ar însemna suprataxarea. Deci tu ai doi ani de zile în care poți păstra clădirea în formatul în care este, dacă nu, se include suprataxarea, iar ulterior, dacă nu faci nimic cu această clădire, te ustură foarte mult, plătești impozite. Noi avem foarte multe clădiri care se află în paragină și nu se întâmplă nimic cu ele”, a menționat Ceban.

Referitor la subiectul Hotelului Național, Ion Ceban a reiterat faptul că, construcția, reprezintă „o catastrofă în centrul Capitalei”.

Totodată, edilul Capitalei a subliniat că, după ce va fi instalată noua guvernare, va putea fi abordat subiectul și la nivelul Ministerului Culturii, întrucât, potrivit lui Ion Ceban, Guvernul insistă asupra introducerii Hotelului Național drept monument național.

Realitatea.md amintește că, Firma Alfa-Engineering din Căușeni a fost cea care în anul 2006 a intrat în posesia a 83,24% de acțiuni ale statului în societatea Moldova-Tur, care deținea Hotelul Naţional. Noul proprietar a plătit 2,15 milioane de dolari și se obliga ca, în decurs de doi ani, să investească 33 de milioane de dolari. De atunci, au trecut 11 ani, dar tot o ruină a rămas.

#autoritati #Hotelul National #Ion Ceban

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.