Belgia a devenit prima țară din Uniunea Europeană care interzice vânzarea țigărilor electronice de unică folosință, cu scopul de a opri tinerii și minorii să devină dependenți de nicotină și de a proteja mediul. Interdicția a intrat în vigoare din 1 ianuarie 2025, scrie infotag.md.

Ministrul belgian al sănătății, Frank Vandenbroucke, a catalogat țigările electronice drept un produs „extrem de dăunător” pentru societate și mediu, subliniind prezența „deșeurilor chimice periculoase” în aceste dispozitive ieftine și accesibile.

„Țigările electronice de unică folosință sunt un produs nou, conceput pur și simplu pentru a atrage noi consumatori”, a declarat Vandenbroucke pentru Associated Press.

Problema a luat amploare în statele Uniunii Europene și în alte state din lume, unde țigările electronice de unică folosință sunt comercializate ilegal minorilor. Astfel, Marea Britanie, Germania, Franța și Irlanda sunt în proces de interzicere totală de import a țigărilor electronice de unică folosință.

Recent, acestui grup de state europene s-a alăturat și Polonia. Ministrul Sănătății polonez a declarat că acestea au ambalaje extrem de atractive și au peste 7500 de arome caracteristice, iar ultimele sondaje arată că 23,4% dintre fete și 21,2% dintre băieții cu vârsta cuprinsă între 13-15 ani au declarat că folosesc țigări electronice.

Problema consumului de țigări electronice, în special în rândul minorilor, este răspândită și în Republica Moldova. Deși comercializarea online a acestor produse este interzisă din 2022, rețelele de socializare abundă în oferte de vape-uri cu arome și ambalaje atractive.

Potrivit expertului în politici economice IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, comerțul ilicit al acestor produse este în creștere în Moldova. Mai mult ca atât, raportul din anul 2024 al Comisiei Europene indică că țara noastră nu a întreprins măsurile necesare în domeniul contracarării acestuia.

„În 2023, am atenționat că în Moldova ia amploare comerțul ilicit, pierderile estimative la bugetul de stat fiind de 650 de milioane de lei. Dar problema cea mai mare este că acest comerț ilicit generează vânzări către minori”, a menționat Ioniță în timpul unor dezbateri organizate la Parlament.

Iar Lilian Carp, președintele Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, a precizat că, analizând datele existente, aproape 30% dintre produsele de tutun din Moldova ajung prin contrabandă pe piața locală.

„Avem vânzări online de produse interzise în Moldova și aici este problema statutului, că nu contracarează”, a menționat Carp.

Astfel, problema comerțului online a țigărilor electronice rămâne nesoluționată. Anterior, reprezentanții ANSP au declarat că activitatea instituției se concentrează, în special, asupra eliberării autorizațiilor sanitare pentru importul de țigări electronice, iar printre prioritățile instituției se numără înăsprirea cerințelor față de furnizori cu privire la produsele livrate. Cu alte cuvinte, ANSP reglementează activitatea părții legale a pieței și nu intervine în activitatea celor din economia tenebră.

Potrivit unui studiu, realizat în 2023 de către Societatea Pediatrică Moldovenească, 36% din 530 de minori intervievați folosesc țigări electronice de unică folosință, numite și vape-uri.

#Belgia #Moldova #tigari electronice

Cinci cetățeni moldoveni au fost reținuți în Italia, fiind suspectați că au furat trei opere semnate de Paul Cézanne, Pierre-Auguste Renoir și Henri Matisse. Tablourile, evaluate la peste 9 milioane de euro, au fost recuperate după aproape cinci luni de la furt.

Potrivit agenției ANSA, operele au fost furate în noaptea de 22 spre 23 martie de la Fundația Magnani-Rocca din Mamiano di Traversetolo, în apropiere de Parma. Acestea au fost găsite de Carabinieri într-o locuință din Parma, în timpul unei percheziții.

Este vorba despre „Tasse et plat de cerises” de Cézanne, estimată la aproximativ 6 milioane de euro, „Les Poissons” de Renoir, evaluată la circa 3 milioane de euro, și „Odalisque sur la Terrasse” de Matisse, în valoare de aproximativ 20.000 de euro.

Potrivit anchetatorilor, nouă persoane de origine moldovenească sunt cercetate în acest caz, iar pentru cinci dintre ele a fost dispusă reținerea. Suspecții sunt cercetați pentru furt și asociere în scopul comiterii de infracțiuni.

Anchetatorii susțin că gruparea ar putea fi implicată în alte 14 furturi comise în provincia Parma și în zonele din apropiere. Ar fi fost vizate locuințe, localuri și companii. În cadrul anchetei au fost efectuate 15 percheziții și a fost identificată și o rețea de persoane care ar fi ajutat gruparea.

Cele trei tablouri au fost ascunse într-o cutie pentru televizor, în locuința unuia dintre suspecți. Anchetatorii au ajuns la grupare pornind inclusiv de la obiectele abandonate la locul furtului, printre care un extinctor și un mâner de târnăcop rupt.

Camerele de supraveghere au surprins momentul furtului. Doi bărbați cu fețele acoperite au intrat printr-o fereastră, au mers direct în sala în care erau expuse operele și le-au desprins de pe pereți. Tablourile au fost apoi transmise unui complice aflat în exterior. Întreaga operațiune a durat mai puțin de trei minute.

O a patra operă a lui Renoir, „Paysage de Cagnes”, a fost abandonată de hoți în timp ce fugeau.

Furtul a devenit public la o săptămână după ce s-a produs și a atras atenția internațională. Potrivit anchetatorilor, mediatizarea puternică ar fi făcut dificilă vânzarea unor opere atât de cunoscute, astfel că tablourile au rămas ascunse.

Reprezentanții Fundației Magnani-Rocca au salutat recuperarea operelor. Directorul științific Stefano Roffi a declarat că este o zi „cu adevărat fericită”, întrucât colecția fondatorului Luigi Magnani este din nou completă. Fundația găzduiește una dintre cele mai importante colecții private de artă din Italia.