Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    0%
  • USD
    17.9200
    0%
  • RUB
    0.2197
    0%
  • RON
    3.7663
    0%
  • UAH
    0.3945
    0%

Toate știrile

07 noiembrie 2026

Patru judecători riscă să fie sancționați disciplinar. Guzun: Au tergiversat examinarea mai multor cauze

16 Ian. 2025, 12:26
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
16 Ian. 2025, 12:26 // Actualitate //  Realitatea.md

Patru judecători moldoveni riscă să fie sancționați disciplinar, anunță membrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Ion Guzun, care a intentat proceduri disciplinare în privința acestora. Ion Guzun își motivează decizia prin faptul că magistrații ar fi tergiversat examinarea mai multor cauze a solicitanților de azil, făcând referire și la omorul cetățeanului străin de pe strada Kiev din Chișinău. Nu este clar, deocamdată, cine sunt acești judecători.

„În privința unui judecător, Inspecția Judiciară a întocmit un raport și l-a expediat Colegiului disciplinar pentru constatarea faptelor și aplicarea sancțiunii disciplinare.

Unii dintre solicitanții de azil erau subiecți ai extrădării, ai căror cauze erau suspendate în legătură examinarea contestației refuzului de acordare a azilului de către Inspectoratul General pentru Migrațiune. Am constat că sunt cauze care se află în procedură câte 1,5-3 ani, fără adoptarea unei soluții finale.

Reiterez, că în anul 2024 legislația a fost modificată, stabilind termene de procedură restrânși pentru examinarea cauzelor care au ca obiect contestarea refuzului de acordare a azilului. Îndemn judecătorii să ia mai în serios termenii de procedură și să contribuie la reducerea potențialelor riscurilor, inclusiv cele de securitate națională”, a precizat membrul CSM.

Referitor la cauzele care se află pe rol mai mult de 5 ani în instanțe, Ion Guzun a anunțat că numărul acestora este 3.095 de dosare (ceea ce reprezintă 4% din totalul de dosare pe rol). La Curtea Supremă de Justiție erau pe rol 19 dosare care se află pe rol mai mult de 5 ani, la Curtea de Apel Centru – 116 dosare, la Curtea de Apel Nord – 35, la Curtea de Apel Sud – 15.

„Din rândul judecătoriilor, cel mai mare număr de dosare se află pe rol mai mult de 5 ani sunt la Judecătoria Chișinău – 2.433, Judecătoria Cahul – 229, Judecătoria Hîncești – 200, Judecătoria Comrat – 181, Judecătoria Căușeni – 139 și Judecătoria Bălți – 130. În celelalte judecătorii sunt câte mai puțin de 78 de astfel de dosare”, a precizat Guzun.

10.282 de dosare (ceea ce reprezintă 10% din totalul de 98.370 de dosare din toate instanțele) se află pe rol între 2 și 5 ani. La Curtea Supremă de Justiție sunt pe rol 143 dosare care se află pe rol mai mult de 5 ani, la Curtea de Apel Centru – 1.314 dosare, la Curtea de Apel Nord – 168, la Curtea de Apel Sud – 53.

„Cel mai mare număr de dosare din rândul judecătoriilor sunt la Judecătoria Chișinău – 5.722, Cahul – 490, Hâncești – 408, Comrat și Căușeni – câte 357, și judecătoria Bălți – 214. În celelalte judecătorii sunt câte mai puțin de 168 de dosare care se află pe rol între 2 și 5 ani”, a mai anunțat Ion Guzun.

În context, membrul CSM a adăugat că va propune, în cadrul discuțiilor asupra rapoartelor anuale prezentate de instanțele judecătorești, să fie prezentate și descrise cauzele și soluțiile pentru dosarele care se află în procedură mai mult de 3-5 ani.

„Voi solicita respectuos judecătorilor, dar și acum, să examineze dosarele penale în care sunt vizați judecătorii în termeni mai reduși, indiferent de soluția pe care completul de judecată va considera just să fie luată în fiecare cauză, DAR NU în detrimentul calității. În anul 2024, CSM a suspendat din funcție mai mulți judecători, care au statut de inculpați pe diferite cauze penale. Cauzele lor în mai sunt pendinte în judecătorii și curțile de apel, iar într-un caz, dosarul însă se mai examinează în judecătorie din anul 2016. Totodată, printr-o solicitare separată, voi cere instanțelor judecătorești, prezentarea informațiilor relevante referitoare la: Dosarele penale și contravenționale care au fost încetate în legătură cu expirarea termenului de prescripție. Dosarele penale în care termenul de 12 luni a măsurii preventive aplicate inculpaților a expirat pe perioada examinării cauzei în instanță. Referitor la aceste ultimele două aspecte, consider oportun ca CSM să dezbată public inclusiv Actul final de control al activității Judecătoriei Chișinău al Inspecției Judiciare”, a conchis acesta.

Realitatea Live

07 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
07 Nov. 2026, 13:40 // Slider //  Daniela Baranovschi

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!