Centrul GENDERDOC-M a lansat raportul anual privind situația drepturilor persoanelor LGBT+ din țară, un document care oferă o analiză detaliată a progreselor și provocărilor din 2024. Anul trecut a fost marcat de progrese semnificative în ceea ce privește vizibilitatea comunității LGBT+, dar și de intensificarea discursurilor homofobe utilizate ca instrument politic în campania electorală.

Potrivit raportului, 56% dintre locuitorii Chișinăului au declarat că se simt confortabil în prezența persoanelor LGBT+. Această valoare este în creștere față de doar 40% în 2019. Studiul, realizat pe un eșantion de 723 de respondenți, evidențiază că femeile între 31 și 35 de ani sunt cele mai deschise în a accepta diversitatea. Pe de altă parte, bărbații cu o situație financiară mai slabă manifestă cele mai ostile atitudini față de comunitatea LGBT+.

Datele cercetării arată că 29% dintre chișinăuieni au prieteni sau cunoscuți LGBT+, o creștere semnificativă față de 10% în 2019. Totuși, 44% dintre respondenți manifestă o atitudine negativă, o valoare care a crescut ușor față de 2022, dar este în scădere comparativ cu 2019, când procentul era de 55%.

„Tot mai multe persoane LGBT+ își fac coming-out-ul și devin vizibile în societate. Acest lucru influențează direct atitudinea oamenilor, iar noi vedem o creștere constantă a toleranței”, a raportat într-o conferință de presă la IPN Angelica Frolov, coordonatoarea programului Lobby și Advocacy al GENDERDOC-M.

Cu toate acestea, susținerea pentru drepturi egale rămâne scăzută. Doar 11% dintre chișinăuieni sprijină legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex, iar majoritatea (70%) consideră aceste căsătorii inacceptabile. Totodată, 71% dintre respondenți cred că discriminarea față de persoanele LGBT+ este o problemă majoră în Republica Moldova.

Raportul subliniază și un paradox: în rândul celor cu atitudini negative față de comunitatea LGBT+, 4% consideră totuși că această comunitate ar trebui să aibă dreptul de a adopta copii, iar 2% acceptă manifestări publice, precum sărutul sau ținerea de mână.

„Observăm o contradicție interesantă: o parte dintre cei care exprimă opinii negative consideră că persoanele LGBT+ ar trebui să beneficieze de anumite drepturi. Este un aspect care necesită cercetări suplimentare”, a adăugat Frolov.

Un alt rezultat al studiului este creșterea simpatiei față de oamenii considerați „ieșiți din comun”. Dacă în 2019 doar 32% dintre respondenți arătau simpatie pentru astfel de persoane, procentul a crescut la 46% în 2024.

„Este crucial să prevenim escaladarea discursurilor de ură și să construim un mediu incluziv, bazat pe respect reciproc. Educația și informarea publicului sunt cheia către schimbare”, a concluzionat Leo Zbancă, coordonator de proiect în cadrul GENDERDOC-M.

Anul 2024 rămâne un an de contraste pentru comunitatea LGBT+ din Republica Moldova. Progresul în termeni de vizibilitate și acceptare coexistă cu provocările generate de intoleranță și homofobie. Raportul oferă o bază solidă pentru politici viitoare care să promoveze respectul și egalitatea.

Raportul integral

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#GENDERDOC-M #LGBT

Investigația pentru identificarea celor două victime descoperite la Dănceni a fost extinsă în spațiul european, a declarat șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu.

Potrivit acestuia, anchetatorii au stabilit deja vârsta aproximativă a victimelor, care este aproximativ 25 și respectiv 65 de ani, precum și gradul lor de rudenie, însă identitatea celor două persoane nu a putut fi stabilită până acum.

Testele ADN efectuate nu au dus la nicio identificare, nici în baza de date a Republicii Moldova, nici în cea a Ucrainei.

„Înțelegem că baza de date ADN a Republicii Moldova este una tânără, dar dacă vorbim de baza de date din Ucraina, este mai mare, și, cu părere de rău, nici acolo nu au putut fi identificate pe baza ADN”, a spus Cernăuțeanu.

Anchetatorii au verificat, de asemenea, toate instituțiile medicale din Republica Moldova, pentru a stabili dacă vreuna dintre victime a fost tratată pentru o anumită patologie. „Noi nu am găsit pe teritoriul Republicii Moldova”, a precizat șeful IGP, adăugând că nici colegii din Ucraina nu au oferit un răspuns pozitiv.

În prezent, poliția a solicitat sprijinul instituțiilor din spațiul european, pentru a verifica dacă una dintre cele două persoane a suferit vreodată o intervenție medicală într-un alt stat și dacă astfel poate fi stabilită legătura necesară identificării victimelor.

Cernăuțeanu a menționat și că au existat discuții cu presa pentru a solicita un sprijin mai mare din partea publicului în procesul de identificare, având în vedere datele cu caracter personal și medical implicate în caz.

Reamintim că fragmente de corp uman au fost depistate duminică, 12 iulie, într-un iaz din localitatea Dănceni, raionul Ialoveni, poliția fiind sesizată de un pescar care a observat obiecte suspecte în apă. La momentul descoperirii, oamenii legii au precizat că nu au fost depistate toate părțile corpurilor, motiv pentru care identificarea victimelor este dificilă, scafandrierii activând în continuare pentru găsirea altor rămășițe.