Preşedintele lituanian Gitanas Nauseda a anunţat vineri, 17 ianuarie curent, că ţara sa va aloca anual 5% până la 6% din PIB pentru finanţarea nevoilor de apărare între 2026 şi 2030, relatează AFP. Războiul Rusiei în Ucraina a determinat NATO să îşi consolideze flancul estic şi să îşi sporească cheltuielile.

Noul preşedinte american Donald Trump, care va fi învestit luni, le-a cerut membrilor Alianţei să îşi crească cheltuielile pentru apărare până la 5% din PIB.

Nivelul minim actual în cadrul NATO este de 2%, însă unii membri alocă deja mai mult.

Polonia, care a alocat 4,12% din PIB anul trecut, intenţionează să cheltuiască 4,7% din PIB pentru apărare în 2025, scrie Agerpres.

În 2025, Lituania va aloca între 3 şi 4% din PIB.

„Am convenit să alocăm între 5 şi 6% din PIB pentru apărare în fiecare an între 2026 şi 2030”, a declarat Nauseda pentru jurnalişti după o reuniune a Consiliului de Securitate al acestui stat baltic.

Parlamentul va trebui să aprobe acest buget în fiecare an.

Ministrul lituanian de externe, Kestutis Budrys, a declarat că „vremurile dificile necesită decizii şi o guvernare îndrăzneţe”.

„Le cerem aliaţilor noştri să ne urmeze exemplul. Era strategiilor pasive a luat sfârşit”, a adăugat el pe reţeaua X.

Membră a UE şi NATO, cu o populaţie de 2,8 milioane de locuitori, Lituania se numără printre cei mai fervenţi susţinători ai Ucrainei şi se teme că ar putea fi următoarea ţintă a Rusiei dacă aceasta va câştiga războiul împotriva Kievului.

„Probabilitatea unei agresiuni militare ruse rămâne reală, dar nu este inevitabilă. Trebuie să ne intensificăm semnificativ eforturile pentru a ne consolida capacităţile de apărare şi de descurajare”, a mai spus Nauseda. „Securitatea noastră este asigurată de apartenenţa la NATO, dar va fi eficientă doar dacă suntem pregătiţi să ne apărăm”, a mai spus el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Lituania #NATO

Rusia s-a retras oficial din Convenţia europeană pentru prevenirea torturii, Consiliul Europei precizând că prin aceasta se va pune capăt oricărei monitorizări independente a închisorilor ruseşti, relatează Digi24.

Astfel, comitetul european pentru prevenirea torturii nu mai poate verifica modul în care sunt trataţi deţinuţii în Rusia, notează sursa citată.

Moscova şi-a anunţat anul trecut intenţia de a se retrage din convenţie. Retragerea a intrat acum în vigoare.

Deşi Rusia a făcut parte din această convenţie încă de la sfârşitul anilor ’90, activiştii pentru drepturile omului au semnalat în mod constant că tortura şi tratamentele degradante sunt larg răspândite în secţiile de poliţie şi în centrele de detenţie din Rusia. De asemenea, aproape toţi prizonierii de război ucraineni eliberaţi în cadrul unor schimburi de prizonieri au relatat că au fost supuşi torturii în Rusia.

Comitetul a vizitat 450 de centre de detenţie în cadrul a 30 de misiuni între anii 1998 şi 2021. Cu toate acestea, comitetul a precizat că Rusia a fost singura ţară care aproape de fiecare dată nu a permis publicarea ulterioară a rapoartelor privind aceste vizite. Potrivit comitetului, au fost publicat rapoarte doar pentru patru dintre vizitele în Rusia.

După declanşarea războiului Rusiei în Ucraina, comitetul a anunţat că nu i s-a mai permis să efectueze nicio vizită.

Organismul a menţionat că a primit în mod repetat sesizări privind acte de tortură şi abuzuri în Rusia, precum şi în zonele din Ucraina aflate sub ocupaţie rusă.

Moscova şi-a justificat retragerea din convenţie afirmând că nu mai poate participa la comitetul pentru prevenirea torturii.