Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    0%
  • USD
    17.9200
    0%
  • RUB
    0.2197
    0%
  • RON
    3.7663
    0%
  • UAH
    0.3945
    0%

Toate știrile

07 noiembrie 2026

Anul trecut, o treime dintre angajații din Generația Z și-au luat concediu, din cauza stresului

19 Ian. 2025, 11:28
 // Categoria: Economie // Autor:  Elena Putregai
19 Ian. 2025, 11:28 // Economie //  Elena Putregai

Cifrele arată că cererea de sprijin pentru sănătatea mintală a crescut vertiginos, aproape două milioane de persoane primind acum ajutor. O treime dintre angajații din Generația Z (oamenii născuți între 1990 și 2000) și-au luat concediu, din cauza stresului, anul trecut, potrivit unui studiu.

Cei sub 25 de ani au fost cei mai predispuși să ia o zi de concediu medical pentru probleme de sănătate mintală decât orice alt grup de vârstă, scrie thesun.co.uk.

Anul trecut, 35 la sută dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani au luat o pauză pentru a face față presiunii sau supărării, a descoperit Mental Health UK.

Organizația de caritate a declarat că cifrele au scos la iveală o diferență între generații în a face față stresului și tensiunilor vieții.

Nouă din zece angajați de toate vârstele au raportat stres, dar persoanele mai tinere păreau mai predispuse la epuizare.

Rata de îmbolnăvire a fost de 29% pentru persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani; 25% pentru persoanele cu vârste cuprinse între 35 și 44 de ani; 14% pentru persoanele cu vârste de peste 45 de ani și doar 10% pentru cele cu vârste de peste 55 de ani.

Directorul executiv al Mental Health UK, Brian Dow, a declarat: „Tinerii sunt cei mai expuși riscului de stres ridicat la locul de muncă. Decalajul dintre generații se adâncește, iar angajatorii riscă să piardă cea mai nouă generație de lucrători. Multe organizații oferă încă sprijin pentru sănătatea mintală din secolul XX pentru o forță de muncă din secolul XXI.”

Cifrele NHS arată că cererea de sprijin pentru sănătatea mintală a crescut vertiginos, aproape două milioane de persoane primind acum ajutor, față de 1,3 milioane înainte de pandemia Covid.

De asemenea, s-a înregistrat o creștere a numărului de persoane cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani care solicită prestații de stat pentru afecțiuni mintale.

Săptămâna aceasta, fostul premier Sir Tony Blair a avertizat că mulți au început să „medicalizeze” dificultățile vieții.

El a spus: „Viața are suișurile și coborâșurile ei și toată lumea le experimentează. Trebuie să aveți grijă să nu încurajați oamenii să creadă că au un fel de afecțiune, în loc să se confrunte pur și simplu cu provocările vieții.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
07 Nov. 2026, 13:40 // Slider //  Daniela Baranovschi

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!