Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Prima țară NATO care anunță că va aloca pentru apărare 5% până la 6% din PIB între 2026 şi 2030

19 Ian. 2025, 12:12
 // Categoria: În Lume // Autor:  Elena Putregai
19 Ian. 2025, 12:12 // În Lume //  Elena Putregai

Preşedintele lituanian Gitanas Nauseda a anunţat vineri, 17 ianuarie curent, că ţara sa va aloca anual 5% până la 6% din PIB pentru finanţarea nevoilor de apărare între 2026 şi 2030, relatează AFP. Războiul Rusiei în Ucraina a determinat NATO să îşi consolideze flancul estic şi să îşi sporească cheltuielile.

Noul preşedinte american Donald Trump, care va fi învestit luni, le-a cerut membrilor Alianţei să îşi crească cheltuielile pentru apărare până la 5% din PIB.

Nivelul minim actual în cadrul NATO este de 2%, însă unii membri alocă deja mai mult.

Polonia, care a alocat 4,12% din PIB anul trecut, intenţionează să cheltuiască 4,7% din PIB pentru apărare în 2025, scrie Agerpres.

În 2025, Lituania va aloca între 3 şi 4% din PIB.

„Am convenit să alocăm între 5 şi 6% din PIB pentru apărare în fiecare an între 2026 şi 2030”, a declarat Nauseda pentru jurnalişti după o reuniune a Consiliului de Securitate al acestui stat baltic.

Parlamentul va trebui să aprobe acest buget în fiecare an.

Ministrul lituanian de externe, Kestutis Budrys, a declarat că „vremurile dificile necesită decizii şi o guvernare îndrăzneţe”.

„Le cerem aliaţilor noştri să ne urmeze exemplul. Era strategiilor pasive a luat sfârşit”, a adăugat el pe reţeaua X.

Membră a UE şi NATO, cu o populaţie de 2,8 milioane de locuitori, Lituania se numără printre cei mai fervenţi susţinători ai Ucrainei şi se teme că ar putea fi următoarea ţintă a Rusiei dacă aceasta va câştiga războiul împotriva Kievului.

„Probabilitatea unei agresiuni militare ruse rămâne reală, dar nu este inevitabilă. Trebuie să ne intensificăm semnificativ eforturile pentru a ne consolida capacităţile de apărare şi de descurajare”, a mai spus Nauseda. „Securitatea noastră este asigurată de apartenenţa la NATO, dar va fi eficientă doar dacă suntem pregătiţi să ne apărăm”, a mai spus el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.