Peste 26 de mii de persoane au achitat de la începutul anului curent prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă. Cifra este în creştere cu aproape șase mii în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Plata primei de asigurare a fost efectuată prin intermediul Serviciului guvernamental de plăţi electronice MPay.

Persoanele obligate să se asigure în mod individual beneficiază în primele trei luni ale anului de facilități la achitarea primei de asigurare în sumă fixă. Mărimea acesteia variază de la 1.264 până la 5.054 de lei, în funcție de categoria din care face parte persoana.

„Din numărul total de plătitori, circa 15 mii au achitat de la începutul acestui an prima în mărime de 2.527 de lei. Este vorba despre fondatorii de întreprindere individuală, deţinătorii de patentă, arendaşii, arendatorii, alţi cetăţeni care nu sunt angajaţi şi nici asiguraţi de Guvern, cetăţenii străini cu drept de şedere provizorie în Republica Moldova etc.

Alte peste 10 mii de persoane, proprietari de teren agricol, au plătit prima în valoare de 1.264 lei. În acelaşi timp, peste o mie de cetăţeni care desfășoară activități independente în domeniul comerțului cu amănuntul, cu excepția comerțului cu mărfuri supuse accizelor, au achitat prima de asigurare în mărime de 1.895 de lei, iar mai mult de 300 de persoane au plătit pentru asigurarea medicală câte 5.054 de lei”, comunică CNAM.

Statutul de persoană asigurată în mod individual este acordat de Compania Națională de Asigurări în Medicină din data achitării primei în sumă fixă şi e valabil până pe 31 ianuarie 2026.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

După 31 martie, cetățenii care nu se vor asigura în mod individual în termenul stabilit de legislație vor plăti prima de asigurare în mărime integrală (12.636 de lei), precum şi penalitate de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere.

Persoanele care au întrebări legate de achitarea primei de asigurare în sumă fixă pot apela Serviciul telefonic Info CNAM – 0 800 99999 (apel gratuit atât de pe telefon fix, cât și mobil).

#CNAM #Moldova #prima de asigurare

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.