Legea privind Curtea Anticorupție ar putea fi aprobată de Parlament în primăvara anului 2025, a declarat Maia Sandu în studioul TVR Moldova. Președinta a precizat că, după ședința de luni, 20 ianuarie, a Consiliului Suprem de Securitate, Ministerul Justiției are la dispoziție o săptămână, ca să prezinte un plan de consolidare a instituțiilor care se ocupă de combaterea corupției.

Președinta a menționat în cadrul emisiunii „Punctul pe azi” importanța procesului de vetting. În același timp, potrivit Maiei Sandu, progresul în procesul de reformare a justiției poate fi mai bun, iar exercițiul de evaluare a judecătorilor și procurorilor trebuie continuat.

„Avem instituții, ele lucrează, dar lucrează insular. Nu avem uneori o înțelegere a tabloului și eforturile fiecăruia în parte sunt prea mici în raport cu nevoile de a combate corupția. E nevoie de consolidare, e nevoie de curățare și vettingul vine să curățe”, a declarat Maia Sandu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dacă va fi creată, Curtea Anticorupție urmează să includă în componența sa Judecătoria Anticorupție, Colegiul anticorupție al Curții de Apel Chișinău și Curtea Supremă de Justiție.

Judecătoria Anticorupție ar urma să examineze, în calitate de instanță de fond, toate cauzele penale de corupție sau conexe, precum și legalitatea actelor emise de Autoritatea Națională de Integritate, în cazul constatării averilor nejustificate. Se estimează că instanța va avea 15 judecători.

#Curtea Anticoruptie #lege #Maia Sandu #Moldova #parlament

Autoritățile Republicii Moldova sunt pe deplin angajate în identificarea unei soluții pașnice pentru regiunea transnistreană, însă cea mai mare piedică în calea reglementării conflictului rămâne prezența ilegală a trupelor ruse pe teritoriul țării. Declarația a fost făcută de președinta Maia Sandu într-un interviu acordat presei din Ungaria, în care a vorbit despre perspectivele integrării europene, reintegrarea țării și amenințările generate de ingerințele Rusiei, transmite MOLDPRES.

Șefa statului a precizat că autoritățile întreprind măsuri pentru reintegrarea economică a regiunii transnistrene și se consultă cu Uniunea Europeană și statele membre pentru identificarea unei soluții pașnice.

„Suntem foarte angajați în identificarea unei soluții pașnice, însă cel mai mare impediment rămâne prezența ilegală a trupelor ruse. Trebuie să soluționăm această problemă pentru a putea începe procesul de reglementare politică a conflictului. Lucrăm în acest sens, ne consultăm cu Uniunea Europeană și colaborăm cu statele membre”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a menționat că situația din regiunea transnistreană s-a schimbat după începutul războiului din Ucraina, în special din cauza înrăutățirii situației economice și a reducerii sprijinului oferit de Rusia. În aceste condiții, tot mai mulți locuitori ai regiunii vin pe malul drept al Nistrului pentru a munci și a obține cetățenia Republicii Moldova.

„Tot mai mulți oameni vin în restul Republicii Moldova pentru a munci și pentru a obține cetățenia Republicii Moldova, deoarece consideră că este mai sigur să fie cetățeni ai Republicii Moldova decât ai Rusiei sau ai așa-numitei regiuni transnistrene”, a afirmat șefa statului.

Referindu-se la posibilitatea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană fără soluționarea prealabilă a conflictului transnistrean și a situației din Găgăuzia, Maia Sandu a subliniat că cele două regiuni au particularități diferite. În opinia sa, Găgăuzia nu poate determina decizia întregii țări privind integrarea europeană.

Președinta a explicat că nivelul mai redus de susținere a integrării europene în autonomie este influențat de propaganda rusă. Autoritățile depun eforturi pentru a-i ajuta pe locuitori să-și păstreze limba, cultura și identitatea, iar tinerii și oamenii de afaceri înțeleg tot mai bine avantajele apartenenței Republicii Moldova la Uniunea Europeană.