Declarațiile lui Nikolai Patrushev despre „dispariția Moldovei” sunt lipsite de respect pentru hotarele unui stat și dreptul internațional, susține Maia Sandu. Președinta a declarat în studioul TVR Moldova că asemenea afirmații au mai parvenit de la Kremlin și le-a calificat drept „iresponsabile”.

Președinta a reiterat în cadrul emisiunii „Punctul pe azi” că actualmente țara noastră se află în siguranță. Totodată, șefa statului a făcut referire la persecuțiile din Rusia, în raport cu persoanele care nu susțin administrația de la Kremlin.

„Am văzut mai devreme și alți reprezentanți ai Kremlinului, care au făcut declarații la fel de iresponsabile. Vine această declarație ca să îi sperie pe oameni, să creeze nemulțumirea cetățenilor în raport cu autoritățile. (…) Noi suntem în siguranță și vom fi în siguranță. Armata rusă e departe de hotarele Republicii Moldova. Noi suntem o țară pașnică. Noi decidem pentru noi și nu trebuie să ne lăsăm intimidați. Aici oamenii sunt liberi, nu sunt persecutați ca în Rusia.

Denotă lipsă de respect față de dreptul internațional, față de hotarele unui stat și în general față de oamenii care trăiesc liber, sunt curajoși, își apară demnitatea și aleg să trăiască așa cum vor ei”, a declarat Maia Sandu.

Video: TVR Moldova

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, la mijlocul lunii ianuarie, fostul șef al Serviciului Federal de Securitate și consilierul liderului de la Kremlin, Nikolai Patrushev, amenința Moldova cu dispariția. Declarația era făcută într-un interviu acordat pentru Komsomolskaia Pravda, Patrushev declarând că țara noastră riscă să nu mai existe, dacă va avea politici anti-rusești.

Consilierul lui Putin sperie disperat Moldova: Nu va mai exista, dacă va avea politici anti-rusești

Drept reacție, reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe au punctat că „astfel de afirmații reprezintă o ingerință inadmisibilă în treburile interne ale statului nostru și urmăresc destabilizarea regiunii. Republica Moldova este un stat suveran, angajat ferm pe calea democrației și integrării europene, conform voinței cetățenilor săi”.

Chișinău condamnă sperietoarea de la Moscova: „O ingerință inadmisibilă în treburile interne ale statului nostru”

#disparitie #Moldova #Patrushev #raspuns #Sandu

Piețele agricole internaționale dau semnale tot mai clare de alarmă, pe fondul blocării exporturilor de cereale din regiunea Mării Negre și al escaladării conflictelor care afectează rutele comerciale globale. Prețul grâului a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, după o creștere de aproximativ 45% în ultimele 12 luni și de 10% doar în ultima lună. Porumbul a urcat, la rândul său, la maximul ultimilor trei ani, cu un avans de 14% într-o singură lună, scrie BANI.MD.

Evoluția reaprinde temerile privind o nouă criză alimentară globală, cu efecte severe în special asupra țărilor cu venituri mici și a statelor dependente de importurile de cereale. În economiile dezvoltate, principalul risc este reapariția presiunilor inflaționiste asupra alimentelor de bază.

Situația amintește de începutul războiului din Ucraina, când blocarea porturilor ucrainene de la Marea Neagră a provocat o explozie a prețurilor la cereale. Atunci, după luni de negocieri, Rusia a acceptat în iulie 2022 un acord mediat de ONU care a permis reluarea exporturilor ucrainene.

După retragerea Moscovei din acord, Ucraina a reușit să creeze o rută alternativă de transport prin apele teritoriale ale României și Bulgariei. Potrivit Iuliei Sirko, vicepreședinta Comisiei pentru Transport din Parlamentul ucrainean, aproximativ 8.000 de nave au transportat în ultimii doi ani și jumătate circa 200 de milioane de tone de produse ucrainene către aproximativ 50 de state.

Această perioadă pare însă să se fi încheiat. De aproximativ 35 de zile, niciun transport de cereale nu ar mai fi reușit să plece din porturile ucrainene de la Marea Neagră, potrivit estimărilor citate.

Atacurile asupra infrastructurii portuare s-au intensificat puternic. Numai în ultima lună, Rusia ar fi lansat zeci de rachete asupra porturilor din regiunea Odesa, asupra navelor și infrastructurii destinate exporturilor.

În iulie, atacurile asupra rutei cerealelor ar fi fost de opt ori mai numeroase decât în întreg anul 2025. După scufundarea, la 19 iulie, a unei nave cu echipaj internațional, companiile maritime și asigurătorii au început să evite ruta Mării Negre.

Efectele sunt similare cu cele din 2022: diminuarea exporturilor și creșterea rapidă a prețurilor, chiar dacă acestea nu au revenit încă la nivelurile extreme înregistrate imediat după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei.

Problemele nu afectează doar exporturile ucrainene. Terminalele rusești de cereale din Marea Azov și Marea Neagră au fost, la rândul lor, afectate de atacurile ucrainene.

Un atac cu drone asupra Novorossiiskului, la 12 august, ar fi paralizat o parte importantă a infrastructurii prin care trece o mare parte din exporturile agricole rusești. Reacția piețelor a fost rapidă, iar analiștii avertizează că scumpirile ar putea continua dacă escaladarea militară se prelungește.

Miza este una globală. Rusia este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar Ucraina se află, de asemenea, printre principalii furnizori. Împreună, cele două state acoperă o parte importantă din cererea mondială, în special pentru țările din Africa de Nord și Orientul Mijlociu.

Presiunile asupra prețurilor sunt amplificate și de scumpirea motorinei și a îngrășămintelor, pe fondul problemelor de transport prin Strâmtoarea Ormuz. Costurile mai mari pentru energie și fertilizanți riscă să afecteze inclusiv producția agricolă din alte regiuni ale lumii.

În paralel, unele exporturi energetice rusești continuă să tranziteze Marea Neagră și Bosforul. Datele satelitare analizate de Institutul pentru Studii Strategice ale Mării Negre indică tranzitul a zeci de milioane de barili de petrol și produse petroliere rusești în primele 20 de zile din august.