Dansul popular găgăuz este o expresie a culturii și tradițiilor, fiind un important element al patrimoniului cultural al acestui popor. Dansurile găgăuze sunt diferite și reflectă diversitatea culturală a găgăuzilor, ele sunt influențate de dansurile turcești, balcanice, românești și rusești. Mișcările lente, pline de modestie și demnitate sunt principalele elemente ale dansului găgăuz.

Directorul muzeului din satul Beșalma, Ludmila Caracioban, spune că dansul găgăuzilor a apărut atunci, când a apărut poporul găgăuz. În prezent, practic fiecare localitate din autonomie are ansamblu său folcloric.

Unul dintre cele mai populare dansuri găgăuze este „Kadınca” (Kadînjiа). Este un dans vesel și plin de energie, care este adesea lansat la nunți și alte sărbători.

Ludmila Caracioban spune că dansurile găgăuzilor au împrumutat unele elemente din dansurile moldovenești. Totuși, hora găgăuzii o învârt în sensul invers al acelor ceasornicului.

Unul dintre promotorii dansului găgăuz a fost renumitul coregraf al ansamblului „Düz Ava” (Diuz Avа) – Constantin Ghermec. El a făcut cunoscut dansul găgăuz peste hotarele țării.

Ludmila Caracioban, directorul muzeului de istorie din satul Beșalma: „Fiecare localitate din Găgăuzia are tradițiile sale. În Beșalma, sunt opt tipuri de dans: unele sunt jucate de o singură persoană, precum este „Kadînja”, altele sunt jucate în doi. Este un tip de dans la care participă trei persoane, în unele localități el se numește „Kiraţa havası” (Dansul miresei), în altele, „Marama” – pe timpuri, mirele îl dansa la nuntă cu surorile sale”.

Constantin Ghermec, coregraf al ansamblului „Düz Ava”: „Avem un folclor bogat pentru că avem o origine turcă și o influență balcanică și moldovenească puternică. Dansul găgăuz combină toate aceste elemente, subliniază caracterul nomad al poporului, prin mișcări accentuate și mișcări clasice”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

#dans #Gagauzia #istorie #origini

Asociația Producătorilor și Procesatorilor de Culturi Cerealiere și Oleaginoase „Forța Fermierilor” solicită autorităților transparență și explicații detaliate privind acordul referitor la tranzitul mărfurilor ucrainene prin Republica Moldova.

Reacția organizației vine după ce premierul Ucrainei a anunțat că transportul feroviar al mărfurilor ucrainene aflate în tranzit va beneficia de o reducere de 50%, măsură care ar fi intrat în vigoare la 10 august și va fi aplicată până la sfârșitul anului 2026.

Reprezentanții asociației susțin că agricultorii moldoveni sunt interesați ca producția cerealieră și oleaginoasă din Ucraina să fie exportată cât mai rapid, deoarece aceasta influențează prețurile din regiune. Totuși, fermierii afirmă că experiența din anii 2022-2023 îi determină să ceară consultări și măsuri care să protejeze interesele producătorilor autohtoni.

Potrivit organizației, autoritățile nu au prezentat o analiză privind impactul pe care noul regim de tranzit l-ar putea avea asupra exporturilor moldovenești. Fermierii se tem că ar putea apărea un deficit de vagoane și o creștere a costurilor logistice, în condițiile în care o parte importantă a grâului moldovenesc este exportată pe cale feroviară.

De asemenea, asociația atrage atenția asupra riscului apariției unor blocaje la punctele vamale și a unei eventuale crize a transportului rutier.

Un alt motiv de îngrijorare este menținerea regimului liber de import al cerealelor și oleaginoaselor din Ucraina în Republica Moldova, în timp ce România aplică un sistem de licențiere pentru mai multe produse agroalimentare ucrainene.

Reprezentanții „Forța Fermierilor” avertizează că există riscul ca tranzitul să fie transformat în import, ceea ce ar putea afecta prețurile de pe piața internă și ar putea determina România să introducă restricții similare și pentru produsele agricole din Republica Moldova.

Organizația susține că a solicitat în repetate rânduri o întâlnire urgentă cu premierul pentru a discuta despre introducerea licențierii importurilor și despre mecanismul de tranzit al mărfurilor ucrainene, însă, până în prezent, nu a primit un răspuns.

Fermierii avertizează că, în cazul în care solicitările lor vor continua să fie ignorate, își rezervă dreptul de a recurge la toate acțiunile legale pentru a-și apăra interesele.