Președintele american Donald Trump a declarat că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, „distruge” Rusia, refuzând să încheie un acord pentru a pune capăt războiului”.

Președintele american, Donald Trump, care a promis în campanie că va încheia războiul din Ucraina în 24 de ore, încearcă acum să-i impună lidului rus, Vladimir Putin, un cadru de acord, înaintea convorbirii cu acesta. Răspunzând reporterilor la 20 ianuarie, la sosirea sa la Casa Albă după învestire, Trump a admis că ar putea vorbi cu Putin în curând, fără a preciza un interval de timp.

„Ar trebui să facă o înțelegere. Cred că distruge Rusia dacă nu face un acord. Cred că Rusia va avea mari probleme. Majoritatea oamenilor credeau că războiul s-ar fi terminat într-o săptămână”, a spus Trump în ceea ce pare să fie cele mai critice remarci publice despre războiul lui Putin. Cred că i-ar fi foarte bine să pună capăt războiului”, a subliniat Trump.

Liderul rus Vladimir Putin a declarat că este gata să poarte discuții cu Statele Unite asupra războiului din Ucraina, dar a înaintat un ultimatum – capitularea completă a Ucrainei.

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), a dezvăluit că Putin ar fi convocat o reuniune a Consiliului de Securitate al Rusiei la 20 ianuarie, unde el și ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, au confirmat pregătirea Rusiei pentru discuții de pace cu noua administrație a președintelui american Donald Trump.

„Oficiali superiori ai Kremlinului, inclusiv Putin și Lavrov, au reiterat în ultimele săptămâni că Kremlinul refuză să ia în considerare orice compromisuri la cererile lui Putin de la sfârșitul lui 2021 și începutul lui 2022, adică Ucraina să rămână permanent „neutră” și să nu adere la NATO, să impună limitări ale mărimii armatei ucrainene și eliminarea actualului Guvern ucrainean”.

Rusia a cheltuit sute de miliarde de dolari în război, a pierdut peste 700.000 de oameni, după unele statistici, și a sacrificat piața profitabilă a gazelor europene și accesul la piețele financiare occidentale, pe măsură ce rubla și-a scăzut valoarea.

Kremlinul cheltuiește aproximativ 40% din bugetul său pentru armată și se luptă să țină sub control inflația chiar și cu rate ale dobânzilor de peste 20%. În schimb, a confiscat un teritoriu din Ucraina care este pustiu și, continuarea războiului va duce spre colapsul statului rus.

Însă „oferta” de pace a lui Trump nu este acceptată nici de Kiev, care nu dorește înghețarea conflictului pe liniile actuale ale frontului.

„Nu este o rezolvare a conflictului, este o amânare în avantajul Rusiei, pentru a-și reface forțele, mult slăbite acum”, a declarat Kievul.

Trump a oprit ajutorul militar pentru Ucraina?

Într-una dintre primele sale acțiuni în calitate de președinte, Donald Trump a semnat un decret de suspendare a programelor de ajutor extern al SUA pentru 90 de zile. S-a interpretat ca un semnal de rău augur și pentru Ucraina.

Publicat pe site-ul oficial al Casei Albe, ordinul impune o revizuire a tuturor programelor de ajutor pentru a se asigura că acestea sunt aliniate cu obiectivele de politică externă ale noii administrații.

„Politica Statelor Unite este ca nicio altă asistență externă a Statelor Unite să nu fie plătită într-un mod care nu este pe deplin aliniat cu politica externă a președintelui Statelor Unite”, se arată în decret.

Pe parcursul acestor 90 de zile, Casa Albă își propune să evalueze programele existente și să determine contribuția acestora la interesele SUA.

Dar înghețarea nu se aplică ajutorului militar pentru Ucraina. Această clarificare a venit de la Oleksandr Kovalenko, directorul Centrului Ucrainean de Combatere a Dezinformarii (CPD).

„Este vorba despre alte ajutoare”, a scris Kovalenko pe Telegram.

Nu a existat încă o confirmare din partea SUA, așa că ajutorul militar acordat Ucrainei – finanțat în mare măsură ca răspuns la invazia Rusiei – va rămâne probabil sub control.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Associated Press a raportat că majoritatea ajutorului extern al SUA se ridică la mai puțin de 1% din bugetul federal.

Ajutorul acordat aliaților de lungă durată precum Israelul se ridică la aproximativ 3,3 miliarde de dolari pe an, Egiptul la 1,5 miliarde de dolari și Iordania la 1,7 miliarde de dolari este puțin probabil să se confrunte cu reduceri imediate, deoarece acestea sunt pachete pe termen lung care datează de zeci de ani.

Departamentul de Stat al SUA a raportat săptămâna trecută că, din 2014, au fost alocate 69,2 miliarde de dolari pentru sprijinirea Ucrainei, inclusiv 65,9 miliarde de dolari de la invazia pe scară largă a Rusiei din 2022. În plus, SUA au folosit de 55 de ori Autoritatea Președintelui de Retragere din august 2021, oferind asistență militară de 27,688 miliarde de dolari din stocurile Departamentului de Apărare.

Cu doar câteva săptămâni înainte de a-și părăsi funcția, la 30 decembrie 2024, președintele de atunci Joe Biden a anunțat un nou pachet de ajutor de 2,47 miliarde de dolari.

Pachetul a inclus 1,25 miliarde dolari în arme din rezervele armatei americane și 1,22 miliarde dolari pentru achiziționarea de arme de la producătorii americani în cadrul Inițiativei de asistență pentru securitate a Ucrainei (USAI).

#Putin #război Ucraina #Trump

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.