Curtea Constituțională a respins 88 de sesizări prin care se solicita declararea neconstituțională a amenzilor aplicate cetățenilor pentru vânzarea voturilor în cadrul alegerilor prezidențiale și referendumului din 2024.

„Potrivit hotărârii, sancțiunile instituite prin amendamentul din vara anului 2024 respectă principiile constituționale și au ca scop combaterea corupției electorale. Totodată, Curtea a subliniat că legislația oferă instanțelor și autorităților posibilitatea de a individualiza sancțiunile, în funcție de circumstanțele fiecărui caz. Instanțele de drept comun sunt în continuare responsabile de examinarea individuală a acestor cauze, cu respectarea cadrului legal în vigoare”, comunică CSM.

Potrivit zdg.md, autorii sesizărilor au afirmat că norma contravențională contestată nu corespunde exigențelor calității legii, fiind prea „generală și ambiguă”, iar această „imprecizie” în reglementare ar lăsa loc de arbitrariu în aplicare. Autorii și-au formulat criticile făcând referire la noțiunile „pretinderea„, „acceptarea” și „primirea” și la sintagma „exercitării sau al neexercitării unor drepturi electorale„, care nu ar stabili un mecanism de verificare a modului în care persoana și-a exercitat votul.

Totodată, sursa citată mai scrie că, autorii susțin că sancțiunea prevăzută de articolul 47¹ alin. (1) din Codul contravențional nu este proporțională cu gravitatea faptei și aduce atingere dreptului de proprietate al persoanei care a comis contravenția. Amenda pentru comiterea contravenției respective se stabilește în limitele de 500 și 750 de unități convenționale, ceea ce reprezintă 25 000 de lei – 37 500 de lei, sumă care depășește cuantumul salariului mediu pe economie de aproximativ 3 ori. În același timp, autorii consideră că diferența prea mică dintre limita minimă și limita maximă a sancțiunii nu le oferă agenților constatatori și instanțelor de judecată posibilitatea de a individualiza sancțiunea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Autorii invocă faptul că nu este clar prin ce metode o persoană ar putea „pretinde” foloase necuvenite și că legea nu face o distincție între termenul „acceptare” și „primire” a bunurilor. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că legea penală nu poate să exceleze în texte explicative. „Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal. Astfel, rolul decizional conferit instanțelor de judecată urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor”.

Referitor la sintagma „exercitarea sau neexercitarea unor drepturi electorale”, care nu ar prevedea un mecanism de verificare a modului în care persoana și-a exercitat votul, Curtea menționează că articolul 47¹ alin. (1) descrie doar fapta, nu şi urmarea prejudiciabilă. Altfel spus, contravenția este una formală și nu obligă autoritățile să verifice dacă alegătorul a votat pentru candidatul sau pentru partidul politic care l-a corupt. Curtea consideră că existența unui astfel de mecanism ar contraveni caracterului secret al votului, mai adaugă zdg.md.

Referitor la critica de neconstituționalitate a limitelor amenzii, Curtea reține că există o diferență suficientă între limita minimă și limita maximă a sancțiunii, de 250 de unități convenționale, care îi permite agentului constatator și instanței de judecată să individualizeze amenda în funcție de circumstanțele precise ale faptei comise.

#corupere electorală #Curtea Constitutionala #sesizari

Sindicatele și grupurile studențești franceze au ieșit în stradă pentru o nouă zi de proteste, în timp ce mișcarea Vestele Galbene a organizat un miting separat în centrul Parisului, în ciuda interdicției impuse de autorități. Demonstrațiile vin după săptămâni de tulburări conduse de tineri și de greve la nivel național, la care au participat sute de mii de muncitori care protestau împotriva creșterii costului vieții, relatează France24.

Aproximativ 100 de manifestanți din mișcarea Vestele Galbene s-au adunat în Place de la Concorde din Paris, în ciuda interdicției oficiale, în timp ce unul dintre liderii mișcării a fost arestat în fața Adunării Naționale, a relatat un jurnalist al AFP.

Protestatarii – dintre care majoritatea nu purtau vestele reflectorizante caracteristice mișcării – au fost rapid înconjurați de un cordon de polițiști anti-revoltă, transmite Digi24.

„În prezent, aceștia sunt verificați de către forțele de ordine”, a declarat Prefectura Poliției din Paris într-un comunicat de presă.

„Nu reușesc să-mi acopăr cheltuielile cu un program de lucru de 40 de ore pe săptămână”, a spus Marie, o pariziană în vârstă de 20 de ani care a participat la încercarea de protest.

„Totul se scumpește, exceptând salariile – ei (liderii) mănâncă popcorn în timp ce se uită cum suntem zdrobiți”, a adăugat ea.

În fața Adunării Naționale, situată lângă Place de la Concorde, Benjamin Ball, membru al grupului de coordonare al mișcării Vestele Galbene, și purtătoarea de cuvânt a mișcării, Azelma Sigaux, au fost arestați la începutul după-amiezii.

Prefectura Poliției din Paris a anunțat pe X că, până la ora 11:00, a efectuat 847 de controale în gările din Paris și din suburbiile apropiate, în efortul de a menține ordinea și siguranța publică în contextul unei zile marcate de proteste planificate.

Autoritățile mețin estimarea că între 130.000 și 170.000 de persoane vor participa la proteste în toată țara, dintre care 60.000 la Paris, a relatat sâmbătă AFP, citând surse familiarizate cu situația.

Ministrul de Interne, Laurent Nunez, a declarat că 70.000 de polițiști și membri ai forțelor de securitate vor fi mobilizați pe întreg teritoriul țării.

„Dacă vor apărea revoltători sau jefuitori… vom fi pregătiți și îi vom aștepta”, a spus el.

Manifestațiile s-au desfășurat în mare parte pașnic, dar au existat și ciocniri cu forțele de ordine sau acte de vandalism, inclusiv pe 17 octombrie, când Franța a cunoscut cele mai grave tulburări din ultimii ani.

Joi, sute de mii de muncitori aflați în grevă au ieșit în stradă în toată Franța, în cadrul unor proteste care s-au desfășurat, în mare parte, în condiții de ordine, deși în mai multe orașe au izbucnit ciocniri între manifestanți și forțele de ordine.