Secretarul general al NATO, Mark Rutte, susține că este necesar ca Statele Unite să rămână implicate în sprijinirea Ucrainei în faţa invaziei ruse, avertizând totodată că Alianţa nu va fi capabilă să se apere în mod colectiv „în patru sau cinci ani” dacă statele membre nu-şi cresc cheltuielile pentru apărare la peste 2% din PIB, scrie Reuters.

Mark Rutte a îndemnat SUA să continue să furnizeze Ucrainei arme și a declarat că „este sigur că Europa este pregătită să plătească factura”.

„Europa trebuie să investească mai mult în apărare, să intensifice producția de arme și să preia o parte mai mare din cheltuielile pentru ajutorul acordat Ucrainei.

În ceea ce privește Ucraina, avem nevoie ca și SUA să rămână implicate. Dacă această nouă administrație Trump este dispusă să continue să aprovizioneze Ucraina din baza sa industrială de apărare, factura va fi plătită de europeni, sunt absolut convins de acest lucru, trebuie să fim dispuși să facem asta”, a declarat șeful NATO, adresându-se Forumului Economic Mondial de la Davos.

Potrivit acestuia, Trump a avut dreptate să spună că Europa ar trebui să plătească mai mult pentru a ajuta Ucraina să câștige războiul, deoarece „este un conflict mondial, da, dar totuși Ucraina este mai aproape de Europa decât de SUA”.

„Atunci este corect ca Europa, în ceea ce privește povara financiară a acestor livrări, să plătească cea mai mare povară. Chiar trebuie să ne intensificăm și să nu ne reducem sprijinul pentru Ucraina”, a adăugat Mark Rutte.

În plus, Rutte a avertizat că, dacă Ucraina ar pierde războiul, NATO va trebui să îşi majoreze cheltuielile militare „nu cu miliarde, ci cu trilioane”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Mark Rutte #NATO #Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.