Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a criticat marți, 21 ianuarie curent, metodele anunțate de noul președinte american Donald Trump pentru a promova interesele SUA în lume. „Este evident că acesta este un indicator cu privire la metodele prin care președintele Trump și administrația sa plănuiesc să promoveze interesele SUA pe scena internațională”, a spus Lavrov, la o conferință de presă, potrivit EFE, preluat de Agerpres.

Trump şi-a început prima zi de mandat cu o demonstraţie de forţă executivă. Ce decrete a semnat preşedintele american

Șeful diplomației ruse a subliniat că interesele Washingtonului nu s-au schimbat niciodată, indiferent cine se află la putere la Washington, că sunt democrați sau republicani.

„Interesul constă în a fi mereu mai puternic decât orice rival”, a punctat Lavrov, când a fost întrebat despre decizia lui Trump de a retrage SUA din organizații și tratate internaționale, și despre pretențiile teritoriale enunțate de noul președinte american față de Groenlanda și Panama.

Președintele Trump dorește ca SUA să cumpere Groenlanda, teritoriu semi-autonom în cadrul Danemarcei, și să preia din nou controlul asupra Canalului Panama, intrat în componența statului Panama în anul 1999.

Lavrov a îndemnat anterior SUA să asculte în primul rând opinia cetățenilor din Groenlanda (care majoritar sunt favorabili independenței față de Danemarca n.red).

Cât privește Canalul Panama, Rusia și-a reafirmat angajamentul față de neutralitatea acestuia și a subliniat că regimul juridic internațional al acestui teritoriu este consfințit în tratatul semnat între SUA și Panama.

Rusia așteaptă din partea lui Trump „inițiative concrete” pentru soluționarea conflictului ruso-ucrainean și președintele rus Vladimir Putin dorește să se întâlnească cu noul președinte american, a declarat Lavrov marțea trecută.

În privința unei neogocieri de pace cu Ucraina, președintele Putin a cerut în principal retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson), precum și renunțarea de către Ucraina la aspirația de aderare la NATO, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski insistă asupra acestei aderări.

Luni, 20 ianuarie, președintele rus Vladimir Putin l-a felicitat pe președintele ales al SUA, Donald Trump, pentru preluarea mandatului, și a declarat că „este deschis dialogului cu noua administrație americană cu privire la Ucraina și armele nucleare”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Rusia #Serghei Lavrov #SUA

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.