George Simion vizează întărirea legăturilor cu suveraniștii globali și câștigarea unui rol mai important pe scena politică internațională, iar vizita sa în SUA este un pas important în acest sens, spun experții. Analistul politic Valeriu Turcan, fost consilier prezidențial și profesor de comunicare politică și de criză la Universitatea din București, consideră că George Simion are mai multe obiective la plecarea în SUA.

„George Simion are mai multe obiective. În primul rând, vrea să fie perceput ca având legături cu noua administrație americană, de unde suveraniștii din lumea occidentală vin să ia lumină și să fie binecuvântați. Este dorința oricărui lider politic să fie perceput că are relații la Casa Albă”, afirmă Turcan.

Mai mult, Turcan explică faptul că politica internațională a multor politicieni presupune construirea unor relații cu oficialii americani.

„Este perioada în care mulți politicieni fug la Washington la diverse evenimente organizate de lobbyști, însă puțini reușesc să dea mâna cu Trump. Dacă ar ocupa o funcție importantă în România, ar avea șanse mari să devină relevant pentru noua administrație americană”, adaugă acesta.

Un alt obiectiv major pentru Simion, spune Turcan, este să înțeleagă direcțiile de acțiune ale echipei Trump, cu cine ar putea să construiască legături și care sunt persoanele cheie care pot deschide uși pentru viitoare colaborări.

„George Simion vrea însă să fie singurul suveranist din România cu relații în noua administrație. Știind probabil că unii s-au străduit enorm de mult să intre în legătură cu echipa Trump, el se mai duce acolo și ca să se asigure că nu devin alți suveraniști din România parteneri de dialog pentru noua administrație”, conchide specialistul.

Sociologul Vladimir Ionaș adaugă o altă dimensiune acestei analize, concentrându-se pe motivațiile politice ale lui George Simion. Acesta consideră că liderul AUR vrea să se asocieze cu curentul suveranist global susținut de Donald Trump, iar aceasta este o miză importantă pentru orice politician din acest spectru.

„Motivele sunt foarte clare. Faptul că George Simion vrea să urce pe un același val politic născut de Donald Trump din 2016. Practic, Donald Trump este exponentul suprem al mișcărilor suveraniste de la care se revendică și George Simion”, afirmă Ionaș.

Pentru Simion, asocierea cu Trump nu doar că reprezintă o oportunitate politică, dar este și o distincție majoră.

„Asocierea cu Donald Trump este practic pentru orice politician suveranist, cea mai mare ‘distincție’. E adevărat că prezența lui George Simion acolo nu e direct legată de Donald Trump, nu are o anvergură foarte mare, dar totuși simpla lui prezență acolo creează o legătură și el este fericit și mulțumit că o poate face”, explică sociologul.

Ionaș subliniază, de asemenea, că Simion vrea să își construiască o imagine de lider al mișcărilor suveraniste din România, susținând că, după victoria lui Donald Trump, liderii suveraniști din România vor să își asocieze imaginea cu succesul acestuia.

„Acestea sunt motivele, de a se revendica de la același curent politic și, bineînțeles, acum după victoria lui Donald Trump, de a arăta că este reprezentantul curentului politic din America care a câștigat America în România”, încheie Ionaș.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#George Simion #SUA

Directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a declarat miercuri, 15 aprilie curent, că urmează vremuri grele pentru economia mondială dacă războiul din Orientul Mijlociu nu va fi soluționat și prețurile petrolului rămân ridicate, adăugând că riscurile la adresa inflației ar putea afecta prețurile alimentelor, transmite Agerpres.

„Trebuie să ne pregătim pentru vremuri grele în viitor dacă conflictul din Orientul Mijlociu persistă”, a afirmat Georgieva la o conferință de presă în timpul reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale de la Washington.

Livrările globale de energie sunt grav afectate de închiderea efectivă a Strâmtorii Ormuz, în mod obișnuit o rută de tranzit pentru 20% din gazele naturale lichefiate și petrolul mondial. Prețurile petrolului și gazelor au crescut semnificativ, afectând în mod special economiile vulnerabile și cele dependente de exporturile de energie din regiune.

„Suntem îngrijorați de riscurile la adresa inflației, și de efectele asupra prețurile alimentelor, dacă nu va fi reluată în curând livrarea îngrășămintelor la prețuri rezonabile”, a explicat șeful FMI.

În condițiile în care țările iau măsuri pentru a limita șocul prețurilor asupra cetățenilor lor, Georgieva a cerut băncilor centrale o abordare de tipul „să așteptăm și să vedem ce se întâmplă” înainte de a ajuta ratele dobânzilor. Acesta este în mod special cazul în care publicul are așteptări bine fundamentate referitoare la ținerea sub control a inflației.

„Dacă se încheie rapid conflictul, poate nu vor fi necesare decizii”, a declarat oficialul FMI.

Dar Georgieva a recunoscut că țările unde băncile centrale nu au o astfel de credibilitate ar putea fi nevoite să transmită semnale mai puternice. Deocamdată, „încă suntem într-o perioadă în care este posibilă o rezolvare mai rapidă”, a apreciat directorul general al Fondului Monetar Internațional.

Oficialul a cerut statelor membre FMI să apeleze la instituția cu sediul la Washington dacă au nevoie de asistență financiară în timpul conflictului.

„În prezent, avem 39 de programe, și o potențială cerere pentru noi programe de la cel puțin 12 țări, unele fiind din Africa subsahariană. Dacă aveți nevoie de asistență financiară, nu ezitați. Mișcați-vă rapid, deoarece cu cât mai devreme acționați, cu atât vor fi protejate economiile și oamenii”, a afirmat Georgieva.

Șeful FMI a subliniat necesitatea protejării sustenabilității fiscale în condițiile în care țările iau măsuri pentru a limita șocul prețurilor asupra cetățenilor lor, și a avertizat că „măsurile care nu sunt țintite, controlul exporturilor sau reduceri ample de taxe ar putea avea ca efect prelungirea suferinței provocate de prețurile ridicate”.