Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Apeduct și rețea de canalizare la Sîngerei și Bilicenii Vechi. Aproape 7000 mii de locuitori vor avea acces la ele

23 Ian. 2025, 21:59
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Ana Panaguța
23 Ian. 2025, 21:59 // Actualitate //  Ana Panaguța

Aproape 7 mii de locuitori din orașul Sîngerei și din satul Bilicenii Vechi vor avea în curând acces la servicii de apeduct și canalizare. Acest lucru va deveni posibil după construirea unei noi stații de pompare a apei și a unui tronson magistral de canalizare de 6 kilometri, scrie nordnews.md.

După construcția altor două apeducte pe direcțiile Rădoaia-Izvoare-Drăgănești-Cotiujenii Mici și Sîngerei-Grigorăuca-Copăceni-Prepelița, încă 32 de mii de oameni vor primi în gospodării apă potabilă. Extinderea apeductului magistral din conducta Soroca-Bălți-Sângerei va costa 71 de milioane de lei.

„Azi suntem la o sesiune de semnare a contractelor de finanțare. Am semnat două contracte ce urmează a fi finanțate din Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală și cofinanțate de către autoritățile publice locale”, a declarat Maria Prisacari, directoarea ADR Nord.

Primarul orașului Sîngerei a salutat inițiativa.

„Noi suntem pentru viață, iar ceea ce se face astăzi – semnarea contractelor – înseamnă că vor fi construite sisteme de canalizare în Lunca Ciulucului, zonă protejată conform proiectului. Linia de canalizare va uni satul Bilicenii Vechi cu stația de repompare”, a afirmat Arcadie Covaliov, primarul orașului Sîngerei.

Președintele raionului Sîngerei, Cristian Cainari, a afirmat cu regret că doar șapte la sută din locuitorii raionului au acces la o canalizare și că lucrează pentru a schimba lucrurile spre bine.

„Din păcate, în anul 2025, în raionul Sîngerei avem doar șapte procente din gospodării conectate la rețea de canalizare. Aceasta este o problemă foarte mare. De aceea, depunem efort dublu ca să atragem cât mai multe investiții și să construim sisteme de canalizare și stații de epurare regionale”, a menționat Cristian Cainarean.

Și viceprim-ministrul, Vladimir Bolea, a susținut importanța proiectului.

„Obiectivul numărul unu este crearea de condiții de viață europene pentru cetățenii din Republica Moldova. Astăzi, în mod special, pentru locuitorii orașului Sîngerei, fiind o fază a unui proiect început încă din 2014”, a declarat Vladimir Bolea, viceprim-ministru al Republicii Moldova.

Valoarea totală a proiectelor este de aproape 100 de milioane de lei. Ele vor fi finanțate din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală, cu contribuția autorităților publice locale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.