De aproape o lună, criza energetică din Republica Moldova și problema nerezolvată a regiunii transnistrene domină agenda publică. În timp ce autoritățile constituționale subliniază lipsa unei dorințe reale din partea Moscovei de a livra gaz și de a contribui la soluționarea acestei probleme, Transnistria continuă să existe ca o regiune separatistă – un fel de „stat în stat”.

Dar cât va mai rezista acest status quo? Mai mult de 90% din locuitorii regiunii transnistrene sunt cetățeni ai Republicii Moldova, deținători de buletine de identitate moldovenești. Și totuși, separatismul este menținut. De cine?

Declarațiile recente ale președintei Maia Sandu aduc o lumină nouă asupra situației. Șefa statului a afirmat că Transnistria va primi ajutor condiționat, doar după retragerea Armatei a 14-a a Federației Ruse, prezentă ilegal pe teritoriul din estul Moldovei. Mai mult, președinta a subliniat că Moscova ar pedepsi Tiraspolul pentru lipsa unei implicări în destabilizarea țării.

Deocamdată cetățenii regiunii și ai întregii R. Moldova așteaptă o soluție care să pună capăt unei probleme care durează de peste trei decenii. În aceste condiții, viitorul regiunii transnistrene rămâne incert.

Cum gestionează autoritătile criza energetică din stânga Nistrului și “dosarul transnistrean”? De ce refuză regimul de la Tiraspol ajutoarele umanitare propuse de Chișinău? Ce rol joacă Rusia în contextul acestei crize, având în vedere refuzul Gazprom de a livra gaze către regiunea transnistreană? Cum influențează propaganda rusească percepția publică asupra situației din estul Moldovei? Ce soluții concrete are Chișinăul pentru a sprijini locuitorii vulnerabili din regiunea transnistreană? Cum trebuie comentate afirmațiile liderului separatist, conform cărora Chișinăul ar împiedica aprovizionarea regiunii cu resurse energetice? Care sunt posibilele motive politice din spatele declarațiilor lui Vadim Krasnoselski și cum ar putea acestea să fie parte a unui joc strategic al Moscovei? Va continua Moscova să controleze indirect regiunea? Va reuși R. Moldova să pună capăt separatismului prin mijloace pașnice și diplomatice? Ce va urma?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 24 ianuarie, începând cu ora 20:00, la RLIVE TV. Invitaţii jurnalistei Valentina Ursu sunt George Bălan, fost vicepremier pentru Reintegrare Alexandru Slusari, membru al Consiliului de administrare al Energocom, Alexandru Tănase, ex-preşedinte al Curţii Constituţionale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexandru Slusari #George Bălan #RLIVE TV

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.