Deși 2024 este considerat de referință pentru piața criptomonedelor, evoluția cu adevărat semnificativă a fost înregistrată imediat după realegerea lui Donald Trump, un susținător al domeniului. Acest lucru face ca Generația Z să fie și mai înclinată spre astfel de investiții după ce președintele SUA deja și-a preluat mandatul, arată o analiză realizată compania Bitget.

Anul trecut a fost marcat de aprobarea ETF-urilor Bitcoin, eveniment istoric care permis investiții instituționale semnificative. S-a remarcat în special, iShares Bitcoin Trust (IBIT) al companiei BlackRock, care a acumulat peste 50 de miliarde USD în active gestionate într-un singur an, devenind unul dintre cele mai rapide fonduri în creștere la nivel global.

Totuși, piața crypto a înregistrat o creștere semnificativă după realegerea lui Donald Trump. După victoria candidatului republican, prețul Bitcoin a intrat pe o traiectorie ascendentă spectaculoasă, depășind pragul anticipat de 100.000 USD. Acest sentiment optimist a declanșat o majorare generală pe piață, crescând capitalizarea de piață a Bitcoin de la 1,3 trilioane USD la 2 trilioane USD și capitalizarea totală a pieței crypto de la 2,2 trilioane USD la 3,4 trilioane USD – o creștere de peste 150.

Cu alte cuvinte, vorbim despre date care în mod clar evidențiază un interes global față de criptomonede. Conform unui raport recent al companiei fintech Triple-A, numărul persoanelor care dețin criptomonede a ajuns la 562 de milioane în 2024, o creștere importantă față de cele 502 milioane în 2023.

De menționat este faptul că evoluția a fost deosebit de pronunțată în rândul generațiilor mai tinere. De altfel, un studiu realizat de platforma crypto Bitget a raportat o creștere lunară remarcabilă de 683% a utilizatorilor din Generația Z în luna noiembrie, aceștia reprezentând 53,8% din totalul bazei de utilizatori, în categoria de vârstă 18-25 de ani.

„Creșterea semnificativă a implicării utilizatorilor din Generația Z arată o schimbare esențială în percepția criptomonedelor – nu doar ca un instrument speculativ, ci ca o parte integrantă a viitorului lor financiar. Adaptabilitatea și alfabetizarea tehnologică a acestei generații îi poziționează pentru următorul val de adopție a activelor crypto, în special ca răspuns la evenimente sociopolitice și oportunitățile de pe piață”, a declarat Gracy Chen, CEO Bitget.

Această schimbare demografică substanțială evidențiază interacțiunea dintre narațiunile politice și deciziile financiare. Campania pro-crypto a lui Trump, inclusiv Bitcoin Act of 2024, care propune achiziționarea anuală a 200.000 de Bitcoin timp de cinci ani, a alimentat optimismul pe piața crypto. Această inițiativă legislativă, împreună cu perspectiva unui mediu de reglementare mai favorabil, a consolidat semnificativ încrederea investitorilor. De altfel, trebuie menționat că cel de-al doilea mandat al lui Trump este perceput ca fiind unul favorabil pentru domeniul crypto, mai ales pentru că acest cuplu prezidențial și-au lansat propriile meme coin-uri.

Creșterea numărului de înregistrări pe platformele crypto la nivel mondial demonstrează că optimismul comunității crypto depășește granițele Statelor Unite. Țări precum Brazilia, Argentina, dar și Polonia explorează inițiative de adopție a Bitcoin.

Între timp, legislatorul elvețian Samuel Kullman militează pentru un referendum privind includerea Bitcoin în Constituția Elveției, iar guvernul de tranziție din Siria urmărește legalizarea monedei pentru a stimula redresarea economică și pentru a combate inflația.

Entuziasmul tot mai mare pentru criptomonede în rândul tinerilor cu o înaltă alfabetizare tehnologică reflectă o corelație puternică între evenimentele politice și percepția publică. Creșterea interesului din partea utilizatorilor tineri se aliniază cu promisiunile pro-crypto ale noului președinte, evidențiind pregătirea acestei generații de a se adapta la condițiile de piață în continuă evoluție, mai arată analiza Bitget.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#criptomonede #tineri

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.