Departamentul de Interne al administrației Trump a anunțat vineri, 24 ianuarie, că a schimbat oficial numele Golfului Mexic în Golful Americii. De asemenea, și vârful Denali din Alaska a revenit la denumirea de Muntele McKinley, potrivit News.ro, care citează Reuters.

Schimbarea numelui face parte din seria de acțiuni executive pe care Donald Trump le-a ordonat la câteva ore după preluarea mandatului. Astfel, acesta și-a îndeplinit o promisiune din timpul campaniei electorale.

„Conform indicaţiilor preşedintelui, Golful Mexic va fi acum cunoscut oficial ca Golful Americii, iar cel mai înalt vârf din America de Nord va purta din nou numele de Muntele McKinley”, a informat Departamentul de Interne într-un comunicat, potrivit sursei citate.

Deşi Donald Trump poate cere Serviciului Geologic al SUA să schimbe modul în care denumeşte Golful Mexic,totuși este puţin probabil ca o astfel de schimbare de nume să fie recunoscută la nivel internaţional.

Vârful muntos din Alaska a mai purtat denumirea de muntele McKinley, dată în onoarea fostului președinte american William McKinley. Însă, a fost redenumit Denali, care înseamnă „înalt” în limba indigenă Koyukon, în anul 1975, la cererea statului.

„Aceste schimbări reafirmă angajamentul naţiunii de a păstra patrimoniul extraordinar al Statelor Unite şi de a se asigura că generaţiile viitoare de americani celebrează moştenirea eroilor şi a bunurilor sale istorice”, a declarat departamentul.

În discursul de la învestitură, Donald Trump a declarat că McKinley „a făcut țara foarte bogată prin tarife și prin talent, era un om de afaceri înnăscut”. McKinley a fost președinte al SUA într-o eră expansionistă, când a „câștigat” Hawaii, Guam și Puerto Rico. Din toate cele enumere, Hawaii este în prezent stat american.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#denumire #Golful Mexicului #modificari #Trump

Ședința extraordinară a Adunării Populare a Găgăuziei, în cadrul căreia urma să fie stabilită data alegerilor pentru funcția de bașcan, nu a avut loc din lipsă de cvorum. La ședința programată pentru astăzi, 26 august, au fost prezenți doar 14 deputați, transmite corespondentul IPN din Găgăuzia.

Președintele Adunării Populare, Valentin Gaidarji, a anunțat o pauză de 15 minute pentru a lua legătura cu deputații absenți. După reluarea ședinței, numărul acestora nu a fost suficient, iar Gaidarji i-a invitat pe deputații prezenți la o ședință a prezidiului.

Pe ordinea de zi mai figurau o adresare către Comisia de la Veneția privind modificările legislației electorale adoptate de Parlament, precum și demersuri către corpul diplomatic acreditat la Chișinău și autoritățile din România, Ucraina, statele UE, SUA și Marea Britanie.

Prezidiul APG, care a propus ordinea de zi, se opune modificărilor Codului Electoral care vizează Găgăuzia. Potrivit noilor prevederi, alegerile pentru Adunarea Populară vor fi organizate în baza sistemului proporțional. Amendamentul opoziției privind păstrarea celor 35 de circumscripții uninominale a fost respins. Noile reguli se vor aplica începând cu următoarele alegeri pentru APG, iar scrutinul care urmează va fi ultimul desfășurat în baza sistemului majoritar.

Modificările introduc și condiții suplimentare pentru candidații la funcția de bașcan: cel puțin 10 ani de reședință permanentă în Găgăuzia și cunoașterea limbii române. Opoziția le consideră discriminatorii. Totodată, domiciliul sau reședința temporară trebuie înregistrată cu cel puțin trei luni înainte de alegeri.