Sinergia dintre STEAM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Artă și Matematică) și inteligența artificială reprezintă o noutate importantă pentru pedagogie, iar profesorii trebuie să se adapteze rapid la aceste tehnologii. Integrându-le în metodele de predare, educația poate evolua astfel încât să răspundă mai bine nevoilor actuale ale elevilor și să fie în armonie cu progresul tehnologic. Subiectul a fost discutat în cadrul conferinței municipale cu participare internațională: STEAM și IA: Sinergia Pedagogiei și Tehnologiei, transmite IPN.

Pe 24 ianuarie este marcată Ziua Internațională a Educației, iar tema din acest an a fost abordarea sincronizată dintre STEAM și inteligența artificială. Potrivit Angelei Cutasevici, viceprimar de Chișinău, elevii deseori depășesc profesorii în competențele digitale și utilizarea instrumentelor de inteligență artificială. Este necesar ca și profesorii să cunoască ce oportunități oferă aceste instrumente și de ce sunt importante de implementat în procesul educațional.

Andrei Pavaloi, șef adjunct DGETS, consideră că responsabilitatea profesorilor este mare, iar când ei nu încearcă să persevereze și să meargă în pas cu schimbările din mediul academic, nu reușesc să facă față schimbărilor. Totuși, inteligența artificială nu are cum să schimbe relațiile interumane și legătura inter-emoțională între profesor și elev.

Conform datelor UNESCO, doar 10% din școli și universități au în prezent planuri cadru cu privire la utilizarea inteligenței artificiale, iar doar 10 țări au dezvoltat programe de dezvoltare a instrumentelor de inteligență artificială pentru profesori la nivel național ca și competențe obligatorii. Paralel, tot mai multe țări impun restricții privind utilizarea inteligenței artificiale și telefoanelor mobile în sălile de clasă și utilizarea lor în anumite condiții.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#AI #oportunitati #provocari #STEAM

Consiliul Constituțional al Franței a blocat planul de interzicere a accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani, una dintre politicile emblematice ale președintelui Emmanuel Macron. Instanța a considerat că măsura aduce o atingere disproporționată libertății de exprimare și comunicare. Consiliul Constituțional și-a motivat decizia inclusiv prin implicațiile pe care interdicția le-ar avea asupra verificării vârstei tuturor utilizatorilor, potrivit Reuters, transmite Digi24.

„Prin interzicerea accesului minorilor sub 15 ani la anumite servicii online, legea impune în mod inerent fiecărei persoane, chiar și unui adult, să își dovedească vârsta înainte de a le accesa”, a arătat Consiliul Constituțional în decizia sa.

Instanța a constatat însă că legea nu stabilește suficient de clar în ce condiții și în ce limite ar trebui făcută această verificare.

„Prin faptul că nu a precizat condițiile și limitele în care trebuie furnizată o astfel de dovadă, legiuitorul nu a stabilit garanțiile juridice necesare pentru a asigura respectarea acestor cerințe”, se arată în decizie.

Parlamentarii francezi aprobaseră interdicția accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani, Franța urmând să devină prima țară din Europa care adoptă o astfel de măsură după Australia. Australia a introdus în decembrie prima interdicție de acest tip din lume, blocând accesul persoanelor sub 16 ani la platforme precum Facebook, TikTok și YouTube.

În urma deciziei Consiliului Constituțional, Macron i-a cerut premierului Sébastien Lecornu să refacă legislația astfel încât noul text să țină cont de obiecțiile formulate de instanță, a transmis Palatul Élysée. Președinția franceză a precizat că Macron este hotărât ca reforma să intre în vigoare înainte de primăvara anului 2027, când în Franța vor avea loc alegeri prezidențiale. Macron, aflat la al doilea mandat, nu poate candida pentru un al treilea mandat consecutiv.