Departamentul de Interne al administrației Trump a anunțat vineri, 24 ianuarie, că a schimbat oficial numele Golfului Mexic în Golful Americii. De asemenea, și vârful Denali din Alaska a revenit la denumirea de Muntele McKinley, potrivit News.ro, care citează Reuters.

Schimbarea numelui face parte din seria de acțiuni executive pe care Donald Trump le-a ordonat la câteva ore după preluarea mandatului. Astfel, acesta și-a îndeplinit o promisiune din timpul campaniei electorale.

„Conform indicaţiilor preşedintelui, Golful Mexic va fi acum cunoscut oficial ca Golful Americii, iar cel mai înalt vârf din America de Nord va purta din nou numele de Muntele McKinley”, a informat Departamentul de Interne într-un comunicat, potrivit sursei citate.

Deşi Donald Trump poate cere Serviciului Geologic al SUA să schimbe modul în care denumeşte Golful Mexic,totuși este puţin probabil ca o astfel de schimbare de nume să fie recunoscută la nivel internaţional.

Vârful muntos din Alaska a mai purtat denumirea de muntele McKinley, dată în onoarea fostului președinte american William McKinley. Însă, a fost redenumit Denali, care înseamnă „înalt” în limba indigenă Koyukon, în anul 1975, la cererea statului.

„Aceste schimbări reafirmă angajamentul naţiunii de a păstra patrimoniul extraordinar al Statelor Unite şi de a se asigura că generaţiile viitoare de americani celebrează moştenirea eroilor şi a bunurilor sale istorice”, a declarat departamentul.

În discursul de la învestitură, Donald Trump a declarat că McKinley „a făcut țara foarte bogată prin tarife și prin talent, era un om de afaceri înnăscut”. McKinley a fost președinte al SUA într-o eră expansionistă, când a „câștigat” Hawaii, Guam și Puerto Rico. Din toate cele enumere, Hawaii este în prezent stat american.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#denumire #Golful Mexicului #modificari #Trump

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.