Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a înlocuit duminică, pentru a treia oară în mai puţin de un an, comandantul unei formaţiuni militare ucrainene cheie, responsabilă de apărarea punctului estic Pokrovsk, care riscă să cadă în mâinile forţelor ruse.

În discursul său video nocturn, Zelenski a declarat că l-a pus pe noul comandant al forţelor terestre ale Ucrainei, generalul-maior Mykhailo Drapatyi, la conducerea grupului operaţional-strategic Khortytsia, a cărui zonă de responsabilitate include o mare parte a frontului de est al Ucrainei.

„Acestea sunt cele mai dure zone de luptă”, a declarat Zelenski, adăugând că a discutat despre schimbări la întâlnirea cu comandantul şef al forţelor armate ale Ucrainei, Oleksandr Syrskyi.

Cucerirea oraşului de către Rusia ar apropia-o de cucerirea întregii regiuni Doneţk, care a fost unul dintre obiectivele-cheie ale preşedintelui Vladimir Putin în războiul său din Ucraina.

Zelenski a adăugat că numirea lui Drapatyi va contribui la combinarea activităţii de luptă a armatei cu instruirea corespunzătoare a brigăzilor.

„Nevoile din prima linie sunt cele care ar trebui să determine standardele pentru dotarea şi instruirea brigăzilor”, a spus el.

Drapatyi îl înlocuieşte pe generalul-maior Andriy Hnatov, care a fost responsabil de Khortytsia din iunie şi care va deveni şef adjunct al Statului Major General pentru a gestiona formarea şi comunicarea.

Forţele ruse au avansat constant în regiunea Doneţk din estul Ucrainei spre Pokrovsk, ocolind-o dinspre sud şi încercând să taie rutele de aprovizionare ale trupelor ucrainene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pokrovsk, care avea înainte de război o populaţie de aproximativ 60 000 de locuitori, a fost unul dintre principalele bastioane defensive ale Ucrainei în regiunea Doneţk şi a fost în centrul unor lupte violente timp de luni de zile.

#front #razboi #Zelenski

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.