Un număr tot mai mare de cercetări arată că unele alimente pot ajuta corpul să producă niveluri optime de hormoni care sunt esențiali pentru un somn de bună calitate. Totodată, alte alimente pot face opusul, perturbând nivelul zahărului din sânge și al hormonilor.

Ce influență are dieta asupra somnului tău

Studiile au descoperit că mulți adulți din Statele Unite și din alte țări occidentale consumă o dietă care dăunează somnului lor. Această dietă conține alimente ultraprocesate încărcate cu adaos de zaharuri, carbohidrați rafinați și grăsimi saturate. Aceste alimente pot reduce timpul petrecut în somn profund, care este etapa nocturnă a somnului în care corpul tău repară și reface țesuurile, întărește sistemului imunitar și consolidează amintirile.

Studiile arată că o dietă mai favorabilă somnului este cea care pune accent pe plante și alte alimente care sunt bogate în triptofan, un aminoacid care joacă un rol esențial în calitatea somnului.

Persoanele care consumă grăsimi nesaturate și carbohidrați bogați în fibre au șanse să aibă parte de un somn mult mai liniștit. Trecerea la o astfel de dietă ar putea aduce îmbunătățiri vizibile ale somnului în doar două săptămâni.

Specialiștii au efectuat de-a lungul anilor o mulțime de studii care să evidențieze relația dintre mâncare și somn.

Cercetările au arătat că ceea ce mâncăm influențează modul în care dormim și că modul în care dormim, la rândul său, influențează ceea ce decidem să mâncăm a doua zi.

Dieta necorespunzătoare poate duce la un somn dificil

Consumul alimentelor greșite îți poate perturba somnul de noapte, iar acest lucru, la rândul său, poate stimula schimbări fiziologice care te fac să ai poftă și să cauți mâncarea nedorită.

Astfel se creează un ciclu de dietă proastă care alimentează un somn dificil și invers. Consumul de alimente potrivite poate crea un ciclu benefic în care dormi mai bine și, ca urmare, a mai puține pofte de alimente nedorite. Când ai o calitate bună a somnului este mai ușor să faci alegeri sănătoase legate de stilul de viață. Mănâncă mai bine, dormi mai bine.

Alegerile alimentare mai sănătoase te vor ajuta să ai mai multă energie pentru exercițiile fizice.

Hormonii care susțin somnul

Înțelegerea modului de a mânca într-un fel care să-ți îmbunătățească somnul începe cu doi hormoni care susțin somnul. Unul dintre acești hormoni este serotonina. Serotonina joacă un rol important în cât de bine și cât de mult dormi noaptea. Celălalt hormon este dat de melatonina. Acest hormon ajută la reglarea ritmului circadian și te ajută să adormi.

Corpul nostru produce în mod natural acești hormoni. Pentru a-i sintetiza vei avea nevoie de aminoacidul triptofan, pe care îl poți abține doar din alimente.

Cum începi o dietă favorabilă somnului

Doar o fracțiune din triptofanul pe care îl consumi ajunge în creier, unde poate fi transformat în serotonină și melatonină. Asta pentru că triptofanul trebuie să concureze cu alți aminoacizi pentru absorbție.

Pentru a te asigura că organismul are un aport constant serotonină și melatonină ar trebui să consumi cantități suficiente de triptofan.

#dieta #melatonina #somn

La Chișinău există un punct de reper pe care aproape toată lumea îl cunoaște: „Ne vedem la Ștefan”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, amplasat la intrarea în Grădina Publică ce îi poartă numele, a devenit în timp nu doar un simbol al capitalei, ci și unul dintre cele mai recunoscute locuri ale orașului.

Statuia a fost realizată în perioada 1925-1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală. Ideea ridicării monumentului a apărut în 1923, când artistului i s-a propus să elaboreze proiectul pornind de la un portret-miniatură al domnitorului, datat cu anul 1475. Tot lui Plămădeală i-a revenit și alegerea locului unde urma să fie instalat monumentul.

Statuia a fost turnată la București, în 1927, din bronz obținut prin topirea a șase tunuri otomane capturate în timpul războiului ruso-turc din anii 1877-1878. Monumentul a fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Statuia are 5,20 metri înălțime și este așezată pe un soclu de 6 metri din piatră de Cosăuți. Înălțimea totală a ansamblului ajunge la 11,20 metri. Pe fațada principală a soclului a fost dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare – Domnitor al Moldovei. 1457–1504”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a avut însă o soartă la fel de zbuciumată ca istoria acestui teritoriu. În iunie 1940, după ultimatumul sovietic dat României, statuia a fost evacuată la Vaslui pentru a fi salvată, în timp ce soclul rămas la Chișinău a fost demolat. În august 1942, monumentul a fost readus în capitală și instalat în fața Arcului de Triumf. În 1944, odată cu apropierea din nou a frontului, statuia a fost evacuată pentru a doua oară în România, de această dată la Craiova.

În 1945, monumentul a revenit din nou la Chișinău, după ce sculptorița Claudia Cobizeva, discipolă a lui Alexandru Plămădeală, l-a identificat într-un parc din Craiova și a semnalat autorităților existența lui. Totuși, statuia nu a mai fost amplasată în locul ales inițial, ci în adâncul grădinii publice, iar unele însemne au fost modificate.

În perioada sovietică, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost delăsat, în timp ce în centrul Chișinăului a fost instalat monumentul lui Vladimir Lenin.

Abia la sfârșitul anilor ’80 monumentul a revenit în prim-planul vieții publice. Restaurat și readus pe locul său istoric, cu inscripțiile originale refăcute, acesta a fost dezvelit din nou la 31 august 1990, atunci când s-a marcat un an de la proclamarea Limbii Române ca limbă de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt este unul dintre cele mai importante simboluri ale Chișinăului. Aici sunt depuse flori la evenimentele oficiale, aici încep marșuri și manifestații, iar pentru mulți locuitori ai capitalei locul rămâne simplu de recunoscut: „Ne vedem la Ștefan”.

#Chisinau #monument #Stefan Cel Mare