Un fost primar al unei comune din raionul Cantemir a fost condamnat la 7 ani și 3 luni, cu executare în penitenciar de tip închis, pentru comiterea infracțiunii de corupere pasivă și fals în acte publice. Pe lângă pedeapsa primită, inculpatul s-a ales cu amendă în mărime de 400 000 de lei, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice, pe un termen de 10 ani, anunță Procuratura Anticorupție (PA).

„Conform probelor prezentate în instanță, inculpatul, în perioada noiembrie 2018 – august 2019, urmare a încheierii un contract de antrepriză cu o companie pentru realizarea reparației Casei de Cultură a comunei a cărui primar era, a extorcat și primit, în mod sistematic de la directorul adjunct a companiei suma de 300 000 de lei în mai multe tranșe (adică 5 % din suma contractului), pentru a nu crea impedimente la recepţia lucrărilor executate şi pentru a semna procesele-verbale de recepţie a lucrărilor.

Ulterior primirii sumei extorcate, deși lucrările nu au fost realizate în volum deplin, primarul a semnat și autentificat procesele-verbale de recepție a lucrărilor, cu un cost vădit exagerat la suma totală de 4.193.102,24, cauzând astfel un prejudiciu material Primăriei”, se arată în comunicatul emis de PA.

Acuzatorii de stat spun că urmărirea penală a durat șapte luni, iar judecarea cauzei mai bine de trei ani. Inculpatul a pledat nevinovat pe parcursul procesului, însă instanța a apreciat probatoriul administrat și a stabilit vinovăția acestuia.

Sentința poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Sud în termen de 15 zile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Cantemir #corupere pasiva #fals in acte publice #Procuratura Anticoruptie.

Situația hidrologică din bazinul râului Nistru rămâne critică, în condițiile în care aportul de apă în lacul de acumulare Novodnistrovsk este mult sub nivelul normal. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, avertizează că, în lipsa precipitațiilor, autoritățile ar putea fi nevoite să revadă măsurile stabilite împreună cu partea ucraineană.

Potrivit oficialului, în ultimele zile, în lacul de acumulare a intrat un debit de doar 16 metri cubi de apă pe secundă, în timp ce evacuările se mențin la circa 60 de metri cubi pe secundă, conform înțelegerilor anterioare cu Ucraina. Această diferență a generat un deficit acut de apă în lacul de acumulare. Nivelul apei a ajuns deja la cota de 111,5 metri, mult sub nivelul considerat normal pentru această perioadă.

„În condițiile în care vom avea o secetă prelungită, ceea ce nimeni nu poate spune cât ar putea dura, noi trebuie să fim destul de raționali și să economisim apa pe o perioadă cât mai lungă”, a declarat ministrul.

În acest context, autoritățile din Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra unor măsuri menite să reducă presiunea asupra rezervelor de apă.

Pe de o parte, este limitat debitul evacuat pentru a conserva apa din lacurile de acumulare, iar pe de altă parte, măsurile trebuie să evite riscuri majore pentru alimentarea cu apă a populației din Republica Moldova.

„Situația rămâne una critică atât timp cât nu vor fi precipitații care ar putea schimba situația din lacul de acumulare Novodnistrovsk”, a avertizat acesta.

Totodată, oficialul spune că menținerea artificială a unui debit ridicat pe Nistru ar putea avea consecințe și mai grave. Dacă rezervele din lacul de acumulare s-ar epuiza, există riscul ca, într-un timp relativ scurt, debitul râului să scadă chiar și de trei ori.

„De aceea trebuie să asigurăm o scădere treptată, în funcție de realitatea din lacul de acumulare Novodnistrovsk”, a explicat ministrul.

Autoritățile moldovenești și cele ucrainene urmează să organizeze noi discuții pentru a analiza situația hidrologică din partea superioară a bazinului Nistrului. O nouă ședință a fost propusă pentru data de 11 septembrie, însă ministrul susține că, indiferent de data la care va avea loc reuniunea oficială, subiectul va fi discutat în următoarele zile.

Republica Moldova se află în stare de alertă hidrologică și energetică, o măsură instituită inițial la sfârșitul lunii iulie și prelungită recent de către Guvern pentru încă 30 de zile. Decizia a fost luată pe fondul unei secete severe care a afectat drastic resursele de apă din principalele bazine hidrografice ale țării.