Există soluții cu care poate fi ajutat aluatul să crească, dacă este mai răcoare în bucătărie. De la început trebuie de spus că sunt câteva condiții preliminare pentru ca totul să iasă perfect.

1. Făina

Făina pe care o folosim trebuie să aibă cantitate mare de proteină, trebuie să fie specială pentru pâine sau prăjituri, în funcție de ce pregătim. În plus, o scoatem măcar cu o oră înainte din cămară și o lăsăm să ajungă la temperatura din bucătărie, unde preparăm aluatul.

Înainte de a începe să frământăm, cernem făina, preferabil de câteva ori, pentru a elimina umiditatea.

2. Drojdia proaspătă

Drojdia, dacă folosim din cea proaspătă, se păstrează la frigider și se verifică data de expirare înainte de a o utiliza. La drojdie nu e ca la chefir sau iaurt, data contează.

3. Laptele

Atunci când vedem în rețetă că scrie „lapte călduț”, păi așa trebuie să și fie. Laptele prea fierbinte (peste 60-65 de grade C) omoară bacteriile bune din drojdie, cele care sunt „motorul” creșterii aluatului. Dacă nu avem un termometru, încercăm cu degetul, este la fel ca la biberonul sugarului, dacă simțim o căldură confortabilă pe deget, este o temperatură corectă.

Pune aluatul într-un loc mai cald și ferit de curent

Această recomandare o veți găsi în toate rețetele de aluat. Cald înseamnă măcar 25 de grade și de obicei creșterea va dura cel puțin o oră la această temperatură.

Dacă în bucătărie nu e prea cald, mai e și puțin curent sau vrem să reducem timpul de creștere a aluatului nostru, iată câteva opțiuni pe care le avem la îndemână:

1. Încălzim cuptorul la 40 de grade C, întredeschidem puțin să ajungă la 30 de grade și punem aluatul (acoperit cu folie). Cuptorul nu va merge, îl putem porni din când în când, pentru câteva minute.

2. Dacă avem un Thermomix, după ce am preparat aluatul în bol, punem în tava Varoma aluatul, iar în bol adăugăm apă. Setăm 1 oră la 50-60 de grade apa și acoperim Varoma cu capacul. Verificăm și când ni se pare că a crescut destul îl oprim. Sau din contră, dacă ne pare că ar mai avea nevoie, îl mai lăsăm.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aluat #bucatarie

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.