Aducerea forțată a debitorului în cazul în care acesta nu se prezintă repetat la solicitarea executorului judecătoresc sau instanța de judecată, a fost declarată neconstituțională. Curtea Constituțională a admis parțial azi excepția de neconstituționalitate ridicată din oficiu de judecătoarea Livia Mitrofan de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Potrivit cauzei examinate de CC, magistrata Livia Mitrofan a contestat articolul 73 din Codul de executare, care se referă la aducerea forțată a debitorului în fața executorului judecătoresc, atunci când debitorul refuză să se prezinte la solicitarea repetată a executorului. În asemenea cazuri, executorul judecătoresc formulează un demers la instanța competentă, iar instanța se pronunță asupra demersului pe baza materialelor anexate la acesta. Aducerea forțată, dacă este dispusă, se face de către angajații Ministerului Afacerilor Interne.

În jurisprudența sa referitoare la articolul 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care garantează dreptul la libertate, Curtea Europeană a notat că însoțirea și prezența unei persoane la secția de poliție constituie o „privare de libertate”. Atunci când o persoană nu poate decide în mod liber dacă îi urmează sau nu pe ofițerii de poliție la secția de poliție sau dacă persoana nu poate, odată ajunsă acolo, să părăsească secția în orice moment, fără a suporta consecințele respective, intervine dreptul la libertate.

Potrivit CC, scopul legitim urmărit de Codul de executare constă în realizarea drepturilor creditorilor recunoscute printr-un document executoriu prezentat spre executare în baza legii. „Acest scop legitim al Codului ține de asigurarea caracterului obligatoriu al hotărârilor judecătorești. El poate fi încadrat în scopurile legitime constituționale ale protecției drepturilor, libertăților și demnității altor persoane și garantării autorității justiției, prevăzute de articolul 54 alin. (2) din Constituție”, a menționat președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, în cadrul unui briefing de presă după pronunțarea hotărârii.

Articolul 54. Restrîngerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrîngeri decît celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sînt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

Astfel, deși articolul contestat are ca scop „aducerea la cunoștința debitorului a actelor executorului judecătoresc” și, teoretic, „ar contribui la realizarea drepturilor altor persoane și a interesului garantării autorității justiției”, totuși, „aducerea actelor executorului la cunoștința debitorului” se realizează la o etapă anterioară, reglementată de Codul de executare, prin articolul care stabilește în detaliu „procedura aducerii la cunoștința debitorului a acestor acte”. „Odată îndeplinită această procedură, se prezumă că debitorul este informat. Prin urmare, aducerea forțată a debitorului în fața executorului judecătoresc este inutilă, prin prisma informării sale. Fiind inutilă, această acțiune lipsită de un scop legitim devine arbitrară, deci contrară articolului 25 din Constituție”, consideră Curtea Constituțională.

Articolul 25. Libertatea individuală şi siguranţa persoanei

(1) Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sînt inviolabile.

(2) Percheziţionarea, reţinerea sau arestarea unei persoane sînt permise numai în cazurile şi cu procedura prevăzute de lege.

(3) Reţinerea nu poate depăşi 72 de ore.

(4) Arestarea se face în temeiul unui mandat, emis de judecător, pentru o durată de cel mult 30 de zile. Asupra legalităţii mandatului se poate depune recurs, în condiţiile legii, în instanţa judecătorească ierarhic superioară. Termenul arestării poate fi prelungit numai de către judecător sau de către instanţa judecătorească, în condiţiile legii, cel mult pînă la 12 luni.

(5) Celui reţinut sau arestat i se aduc de îndată la cunoştinţă motivele reţinerii sau ale arestării, iar învinuirea – în cel mai scurt termen; motivele reţinerii şi învinuirea se aduc la cunoştinţă numai în prezenţa unui avocat, ales sau numit din oficiu.

(6) Eliberarea celui reţinut sau arestat este obligatorie dacă motivele reţinerii sau arestării au dispărut.

În acest sens, lipsa unui scop legitim constituțional pentru procedura aducerii forțate a debitorului în fața executorului judecătoresc duce la concluzia că „aducerea forțată a debitorului” încalcă articolul 25 coroborat cu articolul 54 din Constituție.

Prin urmare, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional articolul 73 din Codul de executare, Constituția fiind Legea Supremă.

Articolul 7. Constituţia, Lege Supremă

Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.