Pentru prima dată, o bucată imensă, aproape la fel de mare ca Parisul, s-a desprins din cel mai mare aisberg din lume, a cărui derivă din Antarctica este urmărită de sateliţi. Despre acest lucru au declarat vineri, 31 ianuarie, oamenii de ştiinţă.

Cel mai mare aisberg din lume este o imensă banchiză de gheaţă, care are acum 80 km lungime şi acoperă 3.360 km pătraţi. Aisbergul s-a desprins din Antarctica în 1986, scrie Observatornews.ro. După ce a rămas pe loc timp de zeci de ani, începând din decembrie se deplasează încet spre insula britanică Georgia de Sud, situată mai la nord, fiind purtat de curenţii oceanici puternici.

Aisbergul ar trebui să continue să se îndrepte spre nord, dar traiectoria sa exactă va depinde de influenţa curenţilor

Până acum, acest colos de gheaţă cunoscut sub numele de A23a a rămas relativ intact. Dar imaginile surprinse vineri de un satelit european, analizate de AFP şi confirmate de doi oameni de ştiinţă, arată că o porţiune alungită de aproximativ 19 km lungime şi 6 km lăţime în punctul său cel mai larg, desigur minusculă în comparaţie cu imensitatea aisbergului-mamă, s-a desprins. Acest fragment, care măsoară aproape 79 de kilometri pătraţi, conform măsurătorilor prin satelit, pluteşte acum şi el în derivă în apele îngheţate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aisberg #desprindere #gheata #Paris

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.