Compania Energocom va cumpăra gaz din Uniunea Europeană şi Ucraina, pentru a-l livra transnistrenilor. Dispoziția a fost semnată de membrii Comisiei Situației Excepționale (CSE).

Furnizările se vor face în contextul sprijinului UE de 30 de milioane de euro, 20 de milioane dintre care sunt destinate pentru stânga Nistrului, iar alte 10 milioane de euro vor fi cheltuite pentru a asigura cu curent electric în dreapta Nistrului.

În discuții cu Realitatea.md, membrul Consiliului de Administrare al Energocom, Alexandr Slusari, a precizat că de săptămâna viitoare transnistrenii ar urma să cumpăre gaz din creditul rusesc. Tiraspolul ar fi împrumutat 150 de milioane de euro de la Kremlin.

„Dacă ai noștri vor permite aceasta schemă, atunci în mare parte se devalorizează grantul UE.

Probleme pe care le văd: Formula vaga până la 3 mln de metri cubi. Noi nu avem control cum va fi folosit acest gaz. Ar trebui sa fie volum exact, care după calculul meu nu ar trebui sa depaseasca 2,5 mln de metri cubi. Plus nicăieri nu este scris în decizia CSE despre soarta energiei electrice, produse de MGRES în exces. Era vorba ca acest exces sa mearga gratuit pe malul drept”, a declarat Slusari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că astăzi, 1 februarie, Moldovagaz a furnizat cele 3 milioane de metri cubi de gaz pe datorie în stânga Nistrului. Potrivit Europa Liberă, cantitatea este necesară pentru menținerea presiunii în sisteme, iar Tiraspolul trebuie să o restituie sau să o achite până pe 1 martie.

Republica Moldova a trimis primele 3 milioane de metri cubi de gaze în Transnistria

#cumpărare #gaz #Moldova #Ucraina #UE

Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai vizibile deteriorări în clasamentul internațional al riscului și rezilienței investiționale. Țara noastră a ajuns pe locul 101 în ediția specială din mai 2026 a Global Investment Risk and Resilience Index (GIRRI), realizat de Henley & Partners în parteneriat cu AlphaGeo, scrie BANI.MD.

Comparativ cu poziția ocupată anterior, Moldova a pierdut 19 locuri și a coborât de pe poziția 82 pe 101.

Clasamentul analizează capacitatea statelor de a face față șocurilor economice și geopolitice și riscurile cu care se confruntă investitorii. Ediția din mai 2026 ia în calcul inclusiv semnale recente de piață și modificarea percepției investitorilor în urma turbulențelor geopolitice.

Indicele este construit pe două componente. Este vorba de riscul și reziliența și utilizează aproape 3.000 de puncte de date, grupate în 13 indicatori. Sunt evaluate, între altele, vulnerabilitățile economice și geopolitice, dar și capacitatea instituțiilor și economiei de a absorbi și de a se adapta la șocuri.

Cu cât o țară ocupă o poziție mai bună în clasament, cu atât aceasta este considerată, în general, mai puțin riscantă și mai rezilientă din perspectiva investițiilor.

În regiune, diferențele sunt mari. De exemplu, România se află mai sus decât Republica Moldova, în timp ce mai multe state din Europa de Est și Asia Centrală se regăsesc în zona mediană sau inferioară a clasamentului.

La nivel mondial, primele poziții sunt dominate de economii caracterizate prin stabilitate instituțională și economică ridicată. Elveția conduce clasamentul, urmată de Danemarca, Norvegia, Singapore și Suedia.

Autorii GIRRI precizează că ediția specială din mai 2026 reflectă schimbările produse în percepția riscului după recentele șocuri geopolitice. Metodologia combină reziliența structurală pe termen lung cu semnale de piață pentru a arăta cât de capabile sunt economiile să reziste unor perioade de instabilitate.

Coborârea Moldovei până pe locul 101 indică astfel o deteriorare a poziției relative a țării pe harta globală a riscului investițional, într-un moment în care competiția pentru atragerea și protejarea capitalului devine tot mai dependentă de stabilitatea economică, instituțională și geopolitică.