Juriştii internaţionali „au pus bazele” unui tribunal special care să judece Rusia pentru crima de agresiune, a anunţat Comisia Europeană. Astfel, salutând un pas semnificativ către tragerea la răspundere a lui Vladimir Putin şi a oficialilor săi de rang înalt pentru invadarea Ucrainei, în urmă cu aproape trei ani.

Într-o declaraţie transmisă marţi seara, executivul UE a anunţat că s-au făcut progrese care ar permite ca liderii politici şi militari ruşi „care poartă cea mai mare responsabilitate” să fie traşi la răspundere.

Crearea tribunalului a fost propusă iniţial de Ucraina la doar câteva zile după invazia rusă la scară largă, dar timp de aproape trei ani experţii au avut dispute pe tema instanţei potrivite.

„Nu există nicio îndoială că Putin a comis crima de agresiune, care constă în decizia de a ataca o altă ţară”, a declarat presei şefa politicii externe a UE, Kaja Kallas. „Şi fără această crimă, nu ar fi existat niciun omor pe teren. Nu ar exista atacuri asupra infrastructurii civile, asupra civililor, violuri”, a arătat ea.

Înfiinţarea unui tribunal, a explicat ea, înseamnă, de asemenea, „exercitarea unei presiuni” asupra lui Putin şi a regimului său „pentru a opri cu adevărat acest război şi totodată pentru a da un semnal clar altor agresori sau potenţiali agresori care au sau ar putea avea în vedere atacarea ţărilor vecine”, a punctat Kallas.

Discuţiile, care au început în iunie anul trecut între UE, Ucraina, organismul paneuropean pentru drepturile omului, Consiliul Europei (CoE), şi alte 37 de ţări, s-au lovit de întrebarea dacă Putin şi alţi lideri ruşi ar trebui să beneficieze de imunitate. Ca un compromis, Putin şi alte personalităţi de rang înalt nu vor fi urmăriţi penal atât timp cât sunt în funcţie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Curtea Penală Internaţională de la Haga a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin şi al altor înalţi oficiali ruşi pentru răpirea copiilor ucraineni. Însă aceasta nu are competenţa de a judeca crima Moscovei de agresiune teritorială, deoarece Rusia nu a ratificat tratatul CPI.

O altă opţiune discutată este modificarea Statutului de la Roma al CPI în cadrul Adunării Generale a ONU, însă mulţi experţi susţin că acest lucru ar fi imposibil, deoarece mulţi membri ai Curţii nu au recunoscut jurisdicţia acesteia în ceea ce priveşte crima de agresiune.

Pentru a ieşi din blocaj, CoE, care are 46 de state membre şi a expulzat Rusia din rândurile sale după invazia la scară largă a Ucrainei, s-a oferit să găzduiască tribunalul.

Discuţiile s-au accelerat în timp ce Donald Trump se pregătea să revină la Casa Albă, provocând incertitudini cu privire la sprijinul SUA pentru Ucraina. Aproape 40 de ţări au fost implicate în discuţii, după o pledoarie pentru dreptate din partea lui Zelenski, care a menţionat „oraşele incendiate şi oamenii torturaţi” în timpul atrocităţilor de la Bucea şi Mariupol, precum şi loviturile cu rachete împotriva civililor obişnuiţi.

Într-un efort conex de a face Rusia să plătească pentru daunele pe care le-a provocat Ucrainei, CoE a propus, de asemenea, să se alăture posibilelor discuţii pe tema unei „comisii internaţionale pentru reclamaţii”.

#mandat #Putin #razboi

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.