După un an de negocieri delicate, guvernul spaniol a dat undă verde reducerii săptămânii de lucru de la 40 la 37,5 ore, deşi în acest stadiu nu există nicio garanţie a unei majorităţi care să permită trecerea proiectului de lege prin parlament.

„Aceasta este o zi istorică, deoarece durata legală a săptămânii de lucru nu a mai fost modificată în ţara noastră de 41 de ani. Reducerea zilei de lucru va îmbunătăţi productivitatea în ţara noastră. Nu are niciun rost să petrecem ore şi ore la serviciu, totul este să fim eficienţi””, a declarat ministrul muncii Yolanda Diaz, membră a partidului considerat de extremă stânga Sumar, după reuniunea Consiliului de Miniştri.

Textul adoptat este rezultatul unui acord semnat la 20 decembrie cu cele două principale sindicate ale salariaţilor, Uniunea Generală a Muncitorilor şi CCOO, dar fără organizaţiile patronale, care au decis la jumătatea lunii noiembrie să părăsească masa negocierilor după unsprezece luni de întâlniri fără rezultat.

Acestea din urmă sunt îngrijorate de impactul reformei asupra competitivităţii spaniole. Ele consideră că nu toate sectoarele de activitate sunt pe picior de egalitate şi că o reducere generală a timpului de lucru ar putea slăbi anumite întreprinderi.

Această temere a fost atenuată de Yolanda Diaz, care a subliniat soliditatea economiei spaniole, care a crescut cu 3,2% anul trecut. „Avem mai multe locuri de muncă şi mai multă creştere economică decât oricând”, a subliniat ea, considerând necesară „modernizarea” ţării.

Spaniolii vor lucra mai puțin fără a-și pierde din salarii

În programul comun încheiat în octombrie 2023, Sumar şi Partidul Socialist Spaniol s-au angajat să reducă săptămâna legală de lucru de la 40 la 37,5 ore până la 31 decembrie 2025, fără nicio pierdere de salariu. Această reducere urmează să se aplice la aproape 12 milioane de angajaţi din sectorul privat, în special din comerţ, catering şi agricultură. Cele 37,5 ore sunt deja aplicate în administraţia publică şi în marile companii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Principala provocare pentru guvernul lui Pedro Sanchez, care nu dispune de o majoritate absolută în Camera Deputaţilor, este de a-şi convinge partenerii parlamentari de meritele reformei.

Acordul aprobat marţi s-a lovit de reticenţa Partidului Naţionalist Basc (PNV) şi, mai ales, a grupului pro-independenţă catalan Junts per Catalunya (JxCat), două formaţiuni aliate ale executivului, dar care au reputaţia de a fi apropiate de mediul de afaceri.

#regim de lucru #salarii #Spania

Instituțiile de învățământ superior din Republica Moldova au admis deja 2.433 de studenți străini în anul curent de studii, conform datelor preliminare furnizate de universități, anunță Ministerul Educației. Dintre aceștia, 1.469 au fost înscriși la programele de studii superioare de licență, iar 964 – la master. La această etapă, numărul tinerilor care aleg să studieze la universitățile din țară denotă o creștere, anul trecut fiind înmatriculați 2.311 studenți străini.

Tinerii provin din 31 de țări ale lumii, preponderent din România, Ucraina, India, Israel. În instituțiile noastre învață studenți și din țări precum Tunisia, SUA, China, Suedia, Turcia, Danemarca, Azerbaidjan ș.a.

Cei mai mulți studenți au fost admiși la Universitatea Liberă Internațională din Moldova, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” și Universitatea de Stat din Moldova.

Tinerii au optat pentru programe de licență în domenii precum Științe sociale și comportamentale, Științe ale educației, Științe economice, Sănătate, Drept, Tehnologii ale informației și comunicațiilor, Medicină veterinară, Arhitectură și construcții, Inginerie și activități inginerești. Topul celor cinci specialități alese de studenții străini este format din: Psihologie, Drept, Medicină, Pedagogie preșcolară și Stomatologie.