După un an de negocieri delicate, guvernul spaniol a dat undă verde reducerii săptămânii de lucru de la 40 la 37,5 ore, deşi în acest stadiu nu există nicio garanţie a unei majorităţi care să permită trecerea proiectului de lege prin parlament.

„Aceasta este o zi istorică, deoarece durata legală a săptămânii de lucru nu a mai fost modificată în ţara noastră de 41 de ani. Reducerea zilei de lucru va îmbunătăţi productivitatea în ţara noastră. Nu are niciun rost să petrecem ore şi ore la serviciu, totul este să fim eficienţi””, a declarat ministrul muncii Yolanda Diaz, membră a partidului considerat de extremă stânga Sumar, după reuniunea Consiliului de Miniştri.

Textul adoptat este rezultatul unui acord semnat la 20 decembrie cu cele două principale sindicate ale salariaţilor, Uniunea Generală a Muncitorilor şi CCOO, dar fără organizaţiile patronale, care au decis la jumătatea lunii noiembrie să părăsească masa negocierilor după unsprezece luni de întâlniri fără rezultat.

Acestea din urmă sunt îngrijorate de impactul reformei asupra competitivităţii spaniole. Ele consideră că nu toate sectoarele de activitate sunt pe picior de egalitate şi că o reducere generală a timpului de lucru ar putea slăbi anumite întreprinderi.

Această temere a fost atenuată de Yolanda Diaz, care a subliniat soliditatea economiei spaniole, care a crescut cu 3,2% anul trecut. „Avem mai multe locuri de muncă şi mai multă creştere economică decât oricând”, a subliniat ea, considerând necesară „modernizarea” ţării.

Spaniolii vor lucra mai puțin fără a-și pierde din salarii

În programul comun încheiat în octombrie 2023, Sumar şi Partidul Socialist Spaniol s-au angajat să reducă săptămâna legală de lucru de la 40 la 37,5 ore până la 31 decembrie 2025, fără nicio pierdere de salariu. Această reducere urmează să se aplice la aproape 12 milioane de angajaţi din sectorul privat, în special din comerţ, catering şi agricultură. Cele 37,5 ore sunt deja aplicate în administraţia publică şi în marile companii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Principala provocare pentru guvernul lui Pedro Sanchez, care nu dispune de o majoritate absolută în Camera Deputaţilor, este de a-şi convinge partenerii parlamentari de meritele reformei.

Acordul aprobat marţi s-a lovit de reticenţa Partidului Naţionalist Basc (PNV) şi, mai ales, a grupului pro-independenţă catalan Junts per Catalunya (JxCat), două formaţiuni aliate ale executivului, dar care au reputaţia de a fi apropiate de mediul de afaceri.

#regim de lucru #salarii #Spania

Deputatul PAS Vasile Grădinaru avertizează că majorarea tarifelor la gazele naturale reprezintă o presiune semnificativă asupra bugetului Republicii Moldova și nu exclude posibilitatea unei noi creșteri a prețurilor. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova.

„Nu o să fiu deloc populist și o să spun că această majorare nu știu dacă ar fi ultima”, a declarat Vasile Grădinaru.

Potrivit parlamentarului, actualul tarif nu acoperă integral costurile, iar în prezent se acumulează devieri negative. În acest context, evoluția prețurilor la gaze pe piața internațională va avea un rol important în stabilirea tarifelor pentru perioada următoare.

„Poate exista orice mișcare, inclusiv în sensul creșterii”, a precizat deputatul.

Grădinaru a menționat că, la această etapă, nu poate fi estimat exact nici sprijinul care va fi acordat populației în sezonul rece. Categoriile de consumatori care vor beneficia de compensații urmează să fie stabilite în funcție de tariful care va fi aplicat și de presiunea exercitată asupra bugetului.

Deputatul a subliniat că autoritățile trebuie să țină cont de formulele de calcul utilizate de ANRE la stabilirea tarifelor, dar și de capacitatea bugetului de a susține măsurile de sprijin.

„Va fi o presiune foarte mare pe buget și noi va trebui să facem două lucruri: să ajutăm cât de mult putem și să fie cât mai targetat acest lucru”, a declarat Vasile Grădinaru.