Juriştii internaţionali „au pus bazele” unui tribunal special care să judece Rusia pentru crima de agresiune, a anunţat Comisia Europeană. Astfel, salutând un pas semnificativ către tragerea la răspundere a lui Vladimir Putin şi a oficialilor săi de rang înalt pentru invadarea Ucrainei, în urmă cu aproape trei ani.

Într-o declaraţie transmisă marţi seara, executivul UE a anunţat că s-au făcut progrese care ar permite ca liderii politici şi militari ruşi „care poartă cea mai mare responsabilitate” să fie traşi la răspundere.

Crearea tribunalului a fost propusă iniţial de Ucraina la doar câteva zile după invazia rusă la scară largă, dar timp de aproape trei ani experţii au avut dispute pe tema instanţei potrivite.

„Nu există nicio îndoială că Putin a comis crima de agresiune, care constă în decizia de a ataca o altă ţară”, a declarat presei şefa politicii externe a UE, Kaja Kallas. „Şi fără această crimă, nu ar fi existat niciun omor pe teren. Nu ar exista atacuri asupra infrastructurii civile, asupra civililor, violuri”, a arătat ea.

Înfiinţarea unui tribunal, a explicat ea, înseamnă, de asemenea, „exercitarea unei presiuni” asupra lui Putin şi a regimului său „pentru a opri cu adevărat acest război şi totodată pentru a da un semnal clar altor agresori sau potenţiali agresori care au sau ar putea avea în vedere atacarea ţărilor vecine”, a punctat Kallas.

Discuţiile, care au început în iunie anul trecut între UE, Ucraina, organismul paneuropean pentru drepturile omului, Consiliul Europei (CoE), şi alte 37 de ţări, s-au lovit de întrebarea dacă Putin şi alţi lideri ruşi ar trebui să beneficieze de imunitate. Ca un compromis, Putin şi alte personalităţi de rang înalt nu vor fi urmăriţi penal atât timp cât sunt în funcţie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Curtea Penală Internaţională de la Haga a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin şi al altor înalţi oficiali ruşi pentru răpirea copiilor ucraineni. Însă aceasta nu are competenţa de a judeca crima Moscovei de agresiune teritorială, deoarece Rusia nu a ratificat tratatul CPI.

O altă opţiune discutată este modificarea Statutului de la Roma al CPI în cadrul Adunării Generale a ONU, însă mulţi experţi susţin că acest lucru ar fi imposibil, deoarece mulţi membri ai Curţii nu au recunoscut jurisdicţia acesteia în ceea ce priveşte crima de agresiune.

Pentru a ieşi din blocaj, CoE, care are 46 de state membre şi a expulzat Rusia din rândurile sale după invazia la scară largă a Ucrainei, s-a oferit să găzduiască tribunalul.

Discuţiile s-au accelerat în timp ce Donald Trump se pregătea să revină la Casa Albă, provocând incertitudini cu privire la sprijinul SUA pentru Ucraina. Aproape 40 de ţări au fost implicate în discuţii, după o pledoarie pentru dreptate din partea lui Zelenski, care a menţionat „oraşele incendiate şi oamenii torturaţi” în timpul atrocităţilor de la Bucea şi Mariupol, precum şi loviturile cu rachete împotriva civililor obişnuiţi.

Într-un efort conex de a face Rusia să plătească pentru daunele pe care le-a provocat Ucrainei, CoE a propus, de asemenea, să se alăture posibilelor discuţii pe tema unei „comisii internaţionale pentru reclamaţii”.

#mandat #Putin #razboi

Comisia Europeană propune interzicerea accesului copiilor sub 13 ani la rețelele de socializare și stabilirea vârstei de 15 ani pentru crearea unui cont propriu pe aceste platforme. În timp ce inițiativa urmează să fie examinată de Parlamentul European și Consiliul UE, echipa Realitatea a întrebat oamenii din Capitală ce părere au despre această măsură, dacă sunt de acord cu limitarea accesului minorilor la rețelele sociale și cine ar trebui să decidă de la ce vârstă copiii pot utiliza aceste platforme.

„Este foarte corect, pentru că până la vârsta de 13 ani, poate și mai târziu, copilul nu poate decide ce este și ce nu este pentru el. Acum sunt plasate diferite lucruri care nu sunt pentru copii. Cred că părinții sunt de acord. Sunt foarte multe riscuri, fake-uri, pe care copilul nu le înțelege.”

„Rețelele de socializare nu prea sunt verificate, iar conținutul nu este suficient restricționat. Consider că este prea mult pentru copii. Și din cauza jocurilor, copiii ajung să facă tot felul de probleme.”

„Mi se pare o idee bună. În ziua de azi, copiii sunt tot mai captați de rețelele de socializare și de telefoane.”

„Văd mai multe lucruri urâte decât bune. Acum, tineretul trebuie să aibă educație, să fie mai respectuos.”

„Sigur că ar fi bine să protejăm copiii. Acum au acces liber la orice tip de informație. Sunt foarte activi pe aceste rețele și sunt multe informații care le fac rău.”

„Am auzit despre asta, dar cred că nu este atât de important. Cred că părinții copiilor pot să facă propria alegere. Nu este o idee bună.”

„Le afectează creierul. Stau doar pe Facebook, nu se plimbă, copiii nu interacționează unul cu altul. Nu este deloc bine. Trebuie adoptate niște legi.”

Inițiativa Comisiei Europene privind restricționarea accesului copiilor la rețelele de socializare urmează să fie discutată de Parlamentul European și Consiliul UE. Documentul se bazează pe recomandările unui grup special de peste 60 de experți în siguranța copiilor în mediul online, convocat în martie 2026. Totodată, potrivit Eurobarometrului special privind deceniul digital din 2026, 92% dintre europeni consideră că protecția copiilor și tinerilor în mediul online trebuie să fie o prioritate majoră.