Bugetul aparatului președintelui Republicii Moldova a crescut cu peste 12 milioane de lei în patru ani. 42,1 milioane de lei constituie suma alocată pentru anul 2025, cu noi priorități administrative și ajustări economice. În 2021 bugetul aparatului prezidențial a fost de 29,7 milioane de lei, transmite ipn.md.

Potrivit datelor publicate de Președinție, cea mai mare parte a bugetului din 2025, respectiv 22 de milioane de lei, este destinată salariilor angajaților. În 2021 suma de remunerare a personalului a fost de 13,3 milioane. 7 milioane de lei se vor cheltui pentru servicii de protocol și deplasări externe, transport, utilaje și reparații.

Activele nefinanciare ale Președinției au înregistrat o creștere mult mai mare a cheltuielilor decât alte segmente prezentate în raport. În acest sens, bugetul s-a dublat, constituind aproape 5 milioane de lei în 2025.

Întreținerea clădirii și achitarea serviciilor comunale vor depăși 2 milioane de lei. Pentru reparații curente, Președinția are la dispoziție 920 de mii de lei, cu 815 mii mai mult decât acum patru ani.

Neschimbate au rămas cheltuielile pentru locațiuni, fiind de 150 de mii de lei. Totodată, au fost alocați 75 mii de lei pentru formarea profesională a cadrelor.

Potrivit sursei citate, în campania electorală din 2020, Maia Sandu promitea reducerea cheltuielilor instituției prezidențiale și o utilizare mai eficientă a resurselor publice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#2025 #buget #Moldova #Președinție

Uniunea Europeană va începe în următoarele săptămâni procedurile de contractare, licitație și achiziție a sistemului de apărare antiaeriană cu rază medie destinat Republicii Moldova. Precizarea a fost făcută vineri de Comisia Europeană pentru TVR Moldova privind calendarul măsurii de 120 de milioane de euro, aprobată în iulie prin Facilitatea Europeană pentru Pace. Bruxelles-ul confirmă că implementarea a început deja, dar nu avansează deocamdată un termen pentru livrarea sistemului.

Între timp, echipamentele de apărare antiaeriană cu rază scurtă, finanțate prin măsurile de asistență EPF din 2024 și 2025, sunt deja în proces de achiziție. Iar echipamentele de supraveghere aeriană, finanțate prin măsura de asistență din 2023, au fost deja livrate și contribuie la capacitatea Republicii Moldova de a monitoriza situația din spațiul aerian”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Christian Wigand.

Precizările vin după ce, la începutul săptămânii, ministrul Apărării de la Chişinău, Anatolie Nosatîi, a spus că un sistem integrat, capabil să detecteze și să nimicească ținte aeriene, ar putea ajunge în Republica Moldova abia peste trei ani ani.

Și nici acest termen nu este sigur, a subliniat ministrul, chiar dacă atacurile cu drone se apropie tot mai mult de frontierele țării. Comisia Europeană nu a confirmat însă dacă sistemul ar putea ajunge în Republica Moldova în aproximativ trei ani și nici nu a oferit un alt termen pentru livrare.

Până atunci, Bruxelles-ul spune că alte capacități de apărare aeriană finanțate anterior prin Facilitatea Europeană pentru Pace sunt deja în diferite etape de implementare. Echipamentele antiaeriene cu rază scurtă, finanțate prin măsurile din 2024 și 2025, sunt în proces de achiziție, iar echipamentele de supraveghere aeriană prevăzute în 2023 au fost deja livrate.